Oare în România se fac spumante de calitate? Iată o întrebare la care mulți producători autohtoni ne răspund, nu verbal, ci prin vinurile spumante pe care le lansează în piată.
Dar oare când e cel mai bine să savurăm un pahar cu bule? O altă întrebare la care ne gândim des. În cultura locală, momentele optime de consum sunt eventual în noaptea dintre ani sau la sărbători ori la întâmpinarea invitaților la nunta. Daca v-aș spune că uneori spumantul poate sa fie băut și lângă un mic dejun copios într-o zi liberă ce ați spune?
În ultimii 10 ani, la nivel internațional, producția de spumant creste constant. Asta înseamnă că din ce în ce mai mulți oameni aleg din ce în ce mai des un pahar cu bule și nu la ocazii de sărbătoare, ci și în zilele normale acasa sau la restaurant.
Hai mai întâi să vedem ce anume însemnă spumantul și care sunt acele elemente de care are nevoie pentru a fi de calitate.
Pe scurt: spumentele sunt acele băuturi obținute prin fermentarea inițială a mustului, transformându-l în vin bază ca mai apoi băutura să fie supusă unui nou proces de fermentare în urma căruia să se obțină vinul spumant.
Pentru producerea acestei categorii de vinuri s-au perfecționat două metode: metoda traditionala (champegnoise) consacrată când vine vorba de producția șampaniei și metoda charmat (a tancului de inox) metoda perfectionată în Italia si folosită cel mai des în obtinerea Prosecco. Deferențele dintre cele două metode sunt: recipientul în care fermentează vinul, pentru metoda traditională avem sticla de 750 de ml sau uneori cea de 1.5 litrii, iar pentru metoda charmat avem tancul de inox cu o capacitate de mii de litrii. În linii mari diferenta esențială a celor două metode este modul în care perlează vinurile, cele fermentare în sticlă vor avea mai multe bule, mai fine, iar cele obtinute prin fermentarea în tancul de inox vor avea bulele mai viguroase și mai prezente.
Un alt aspect este fatul că în sticla vinul este lăsat mai mult timp în contact cu ceea ce vinificatorii numesc drojdii, minum 1 an, iar asta dă vinului arome de pâine prajită, brioșă sau chiar drojdie. Pe când fermentarea în tancul de inox este mult mai scurtă și rapidă, contactul cu drojdiile este mai scurt, obținându-se vinuri mai proaspete definite de aromele citrice sau de cele de mere verzi crocante. Așa că ține minte: nu taoate vinurile spumante sunt șampanie sau prosecco, așa că spune cu încredere dacă nu știi de unde vine acel vin: vin spumant.
În România mulți producători au început sa facă vinuri spumante folosind ambele metode, experimentând cu diverse soiuri. Ca factor comun al acestei catogorii este faptul ca strugurii au nevoie sa fie cultivati intr-un areal unde clima sa fie mai rece pentru ca un spumant bun are intotdeauna aciditatea ridicata.
Este mai rar să găsești un spumant produs în Dealu Mare, fiind o regiune caldă a României, dar cu singuranță vei găsi spumante bune produse în Vestul țării sau în Nord, în zona Moldovei.
Dacă vorbim despre soiurile consacrate pentru spumante, indiferent de metodă, vă spun că Chadonnayul si Pinot Noirul sunt cele mai folosite în lume. Cel mai probabil asta se datorează succesului șampaniei și ideea producătorilor să creeze un vin atât de apreciat si celebrat precum șampania. Totusi dacă esti în România și în podgoria ta nu se găsesc soiuri internaționale? Renunți la ideea de a produce un spumant de clitate românesc sau te specializezi în această categorie lucrând cu soiurile locale? Răspunsul vine natural.
Singurul producător din România care are în podgorie exclusiv soiuri locale, Casa de Vinuri Cotnari, are si o colecție mare de spumante atât în metoda tradițională, cât și charmat, experimendând cu mare parte din soiurile pe care le cultivă.
Astfel, la Cotnari gășim Fâncușa adusă la rang de regină si vinificată de la vin linistit numai pun de șpriț, la vin matur de savurat și înțeles. La spumant dupa metoda charmat de baut rapid, la spumant după metoda tradițională cu maturare scurtă pe drojdii și în final la spumantul Millesime obținut doar din producția anilor cu adevărat excepționali, cu maturare îndelungată pe drojdii și ediție limitată. Dacă vrei să înțelegi cu adevărat acest soi aici la Cotnari este locul perfect.
Când ai băut ultima dată o Grasă de Cotnari? Dau una spumant? Tot la Cotnari și Grasa, acest soi de struguri albi care în perioada domnitorului Stefan cel Mare era iubită pentru vinul dulce și uneori licoros pe care-l producea este vinificată în diverse maniere.
De la cea ușoară și răcoritoare pentru zilele toride de vară, la cea elegantă și maturată în butoaie de stejer, pană la spumantul Millesime. Un spumant elaborat, elegant, obtinut din recolta excepțională a anului 2017 pun într-o sticlă a cărui etichetă este semnată de Sorin Ilfoveanu.
Fiecare producător de vinuri îndrăznesc să spune din lume, fie el mic sau mare, care multe comori ascunse printre vinurilor produse. Exact așa și cu cei de la Cotnari pe care o dată ce îi cunoști întelegi că mantia marelui producător de vin din România ascunde niște bijuterii de vinuri și că direcția lor cea mai importantă este calitate oricare ar fi palierul de preț la care scot vinuri în piață.
Bucurati-vă de vin și fiți deschiși la cât mai multe experiențe cu și #desprevin.
