Ne puteti spune, in cifre, cum a evoluat Budureasca din punct de vedere al business-ului in 2023 si care sunt premisele lui 2024?
Evolutia in 2023 a fost una favorabila, desi rezultatele au fost obtinute cu foarte multa munca si cu mult efort. Traversam o perioada in care rezultatele se obtin mai greu, dar eforturile au generat in final rezultate bune.
Ca sa rezumam in cifre, anul trecut am prelucrat strugurii recoltati de pe 275 hectare (cat are plantatia noastra). Pe langa cele 14-15 soiuri deja existente, anul trecut au fost plantate alte 5 soiuri noi (Malbec, Negru de Dragasani, Viognier, Cabernet Franc, Mourvedre) – din necesitatea de a raspunde cererii si schimbarii preferintelor consumatorilor.
Investitia initiala realizata in 2009-2013 in crama si plantatie a fost de cca. 12 milioane euro, insa ea a continuat permanent. Anul trecut – pentru ca vorbim de 2023 – au fost investiti 1,7 milioane euro in plantatie, panouri fotovoltaice, baricuri, utilaje noi.
Productia noastra este de 2,5 milioane litri anual. La fel am produs si anul trecut, cand am vandut aproape 2 milioane sticle si restul in bag in box.
Anul trecut am obtinut 68 medalii la cele mai mari concursuri internationale, ajungand astfel la peste 300 medalii obtinute in ultimii 5 ani (si peste 500 in total).
In prezent comercializam aproape 20 game de vin, dintre care 6-7 sunt game de baza. Restul gamelor reprezinta derivate din gamele de baza, rezultate ca forma de adaptare la diferite piete sau cerinte, sau sunt game de nisa in serii scurte. Anul trecut insa am inceput sa lucram la 3-4 game de vinuri noi, care sa raspunda nevoilor si asteptarilor consumatorului “nou” – care este diferit de cel caruia ne adresam in urma cu cativa ani.
Premisele anului 2024 sunt foarte bune.
Asa cum spuneam, avem multe proiecte noi, pe toate planurile. Am intarit echipa de vanzari si marketing completand-o cu forte noi si cu surse proaspete de inspiratie creativa. Am lansat deja primul vin nou – PINCOMET – cometa roz, un vin rose din Merlot si Pinot Noir, fresh, crocant, de vara. Aceasta este doar prima lansare dintr-o serie de 3-4 care se vor intampla anul acesta. Urmeaza gama SABRIZE in luna mai, un vin care readuce in lumina reflectoarelor semnificatia numelui Budureasca, si care face o punte intre trecut si viitor, incorporand o serie de elemente de actualitate atat in cee ace priveste profilul vinului, cat si in aparitia sticlei. Vom continua apoi cu gama THE SIGN ce reuneste “semnele Budureasca” si spre finalul anului pregatim inca o lansare – surpriza.
Piata se anunta a fi una dificila anul acesta, dar consideram ca este o noua provocare careia trebuie sa ii facem fata. Se spune ca “cea mai buna aparare este atacul”. Nu suntem intr-un razboi, dar suntem in fata unor provocari iar modul nostru de a le raspunde este sa le transformam in avantaje si in motive de a ne reinventa.
Sunteti puternici pe directia de export. Este asta pasul natural al producatorilor romani de vin a caror productie nu mai este atat de usor asimilata de piata interna?
Este dificil sa ne exprimam noi in privinta pasilor de urmat de catre fiecare producator. Fiecare are strategia sa de dezvoltare, insa da, se manifesta un interes din ce in ce mai larg fata de pietele externe. Noi am imbratisat ideea de a face export si am facut primii pasi in aceasta directie cu multi ani in urma, inca dinainte de a se contura “amenintarile” cu care se confrunta in prezent piata interna. Cresc importurile; vinurile din Italia se bucura de mai mult interes acum, in randul consumatorilor, decat in urma cu cativa ani; cresc cantitatile de vin provenite din Republica Moldova – pentru care Romania a devenit principala piata de export; piata romaneasca devine foarte aglomerata ca urmare a aparitiei multor crame noi, mici si mijlocii, care incearca sa isi plaseze vinurile in piata. In plus, consumul se afla pe un trend descrescator din 2017-2018, si chiar daca Romania nu s-a inscris mereu intocmai in curba de evolutie descrisa de trendul Mondial, nu vom face totusi exceptie. Ca atare, este posibil ca exportul sa devina urmatorul pas, natural, pentru producatorii romani. Asa cum spuneam, interesul se manifesta si chiar incepe sa capete forma prin initiativele luate in cadrul APVR – asociatia noastra de profil. Aici incep sa se contureze niste proiecte comune de promovare la export, ceea ce confirma interesul tot mai multor crame pentru a face export.
Ne-am dori, spre exemplu, sa putem sa replicam proiectul “Treasures of Romania – Wines” pe care Budureasca l-a derulat anul trecut pentru piata Canadei. A fost primul proiect de acest gen derulat de un producator din Romania si a constat intr-un pogram de burse pe care Budureasca l-a oferit sommelierilor din Canada, cu scopul de a promova vinurile romanesti in general, cu exemplificare concreta pe vinurile Budureasca. Am colaborat cu Asociatia Sommelierilor din regiunea Quebec si cu Institutul Escoffier Romania, au participat 60 sommelieri cu reprezentantivitate in Quebec, fiecare primind un kit complet de degustare cu 19 vinuri care au constituit suportul de studiu de-a lungul celor 10 masterclass-uri oferite cu frecventa saptamanala. Continutul si prezentarile pentru fiecare masterclass au fost asigurate de personalitati internationale cu vizibilitate in industrie, avand o buna cunoastere a vinurilor romanesti, precum Julia Scavo, Bruno Scavo, Elizabeth Gabay, Caroline Gilby, Liviu Gheorghe, Ana Sapungiu, Steven Donnally, Robert Marshall, Stefan Oprea, si altii – sper sa nu supar pe nimeni daca am omis vreun nume 😊).
Veti creste focusul pe export? Daca da pe ce game (entry, mid, premium) si pe ce piete?
Spuneam mai devreme ca interesul si implicarea noastra pentru a accesa pietele externe sunt reale si am facut primii pasi in urma cu mai bine de 10 ani. Accesarea pietelor externe necesita investitii mari in bani si timp si de asemenea presupune multa rabdare. Avem numeroase exemple in care penetrarea pe o piata noua a fost posibila si s-a concretizat dupa 2-3 ani de eforturi continue. Uneori a durat chiar mai mult.
Intentionam sa continuam aceste eforturi si asteptam cu interes deschiderea de noi programe de finantare, pe care sa le putem accesa. In ultimii 5-6 ani Budureasca a derulat 5 astfel de proiecte cu finantare partiala din partea Uniunii Europene, vizand tari terte din Asia, America de Nord si mai nou Marea Britanie. Consideram ca finantarea de acest tip este mai mult decat necesara pentru a putea face promovare si vanzare la export, deoarece costurile sunt semnificative.
Pentru noi este important sa continuam in directia consolidarii parteneriatelor pe pietele unde deja avem export – in acest moment vorbim de peste 20 tari de destinatie situatie pe 4 continente (Japonia, Corea, Canada, SUA, Brazilia, UK, Germania, Franta) unde avem clienti si business-uri mari, dar avem si colaborari de mai mici dimensiuni care pot fi dezvoltate. Ne dorim insa la fel de mult sa accesam noi destinatii de export pe care nu le avem in portofoliu, precum Elvetia sau Singapore.
Referitor la sortimente, Budureasca este un producator de vinuri de calitate superioara si medie. Nu avem in portofoliu produse “low cost - low price - low quality”. De aceea pretul nostru mediu de export a fost tot timpul cu mult peste pretul mediu de export al Romaniei.
Majoritatea clientilor nostri cumpara vinuri premium, pentru plasament in zona horeca si cel mult in zona de retail specializat de nivel medium-high.
DAR, avand in vedere schimbarile majore survenite in piata in perioada post-pandemica, am inceput sa evaluam si sa dam curs si unor proiecte bazate pe produse de nivel mediu. Criza financiara se manifesta peste tot, puterea de cumparare scade, vinul nu face parte din cosul de baza de consum, si ca atare este nevoie sa ne adaptam posibilitatilor de cumparare ale clientilor. De aceea extindem portofoliul de produse destinate exportului, adaugand si game din segmentul de pret mediu.
Care sunt atuu-urile principale ale vinului romanesc la export?
Diversitatea. Si cand spun diversitate ma refer la soiuri (romanesti si internationale), la regiuni (producem vinuri in toata tara si fiecare regiune imprima propriile caracteristici asupra vinului, asa incat un anumit soi poate avea profiluri diferite in functie de zona de provenienta), la multitudinea de producatori (suntem peste 200 si fiecare are propria personalitate imprimata in vinurile proprii). Ma refer la terroir-ul variat care ne permite sa producem vinuri absolut fabuloase atat rosii, in zona de sud a tarii in special, dar nu numai, cat si vinuri albe, in special in Transilvania. Ma refer la diversitatea de preturi si calitati (avem vinuri de la entry level pana la high-end). Nu putem vorbi despre raportul calitate-pret ca despre un atu, deoarece in Romania productia de vin costa mai mult decat in alte tari cu notorietate (exemplu Spania). Poate nu suntem cei mai competitivi ca si costuri – sau cel putin nu suntem atat de jos pe cat s-ar astepta, sau si-ar dori, clientii externi care considera ca vinul romanesc trebuie sa fie ieftin (doar pentru ca nu are notorietate). Dar compensam prin faptul ca avem capacitatea sa oferim vinuri pentru orice fel de cerere.
Legat de piata interna: Evolutia economica a consumatorului este in continuare dificila datorita inflatiei si factorilor externi. Cum credeti ca va impacta pe termen mediu consumul de vin?
Este foarte interesant cum evolueaza consumul, dar mai ales consumatorul de vin.
Consumul mondial de vin este in scadere continua din 2017. Asa spun statisticile, iar noi urmarim cu atentie ce se intampla in industria internationala. Cel mai scazut nivel al consumului ultimilor ani a fost in 2020 – cu exceptia SUA-Canada care au crescut. Anul 2021 a adus o revenire temporara, insa in 2022 s-a reluat trendul descrescator – din nou, cu cateva exceptii precum SUA-Can, Rusia, Portugalia, care au avut usoare cresteri fata de 2021.
Atat IWSR cat si OIV spun ca la nivel Mondial, comertul a scazut cu 5% in volum, dar a crescut cu 9% in valoare. Asta inseamna restrangerea pietei simultan cu cresterea preturilor. Si intr-adevar, pretul mediu de tranzactionare la nivel international a crescut de la 2,8 euro pe litru la aproape 3,5 euro pe litru, in perioada post-pandemie. Singurul trend care se bucura de o dinamica pozitiva este al vinurilor spumante.
Asadar, este dificil de definit ce mai este normal in industria noastra. Se manifesta tot felul de trenduri de consum care se suprapun peste piata in scadere si peste un declin al puterii de cumparare. Vinul fără alcool devine din ce în ce mai mult vedeta, vinurile cu tot felul de extracte (lavandă, fructe, ierburi) câștigă teren prin noutate, sustenabilitatea conduce catre ambalarea vinului în recipiente de carton sau doze de aluminiu (orice ar fi, sa fie reciclabil), consumatorii de vin clasic migreaza catre nise (“beau mai putin, dar macar sa fie ceva ce nu bea toata lumea”), schimbările climatice determina recolte timpurii, niveluri mari de zahar si implicit de alcool, ceea ce este in opozitie cu interesul crescand fata de vinuri low or free alcohol, deficitul de forta de muncă ne obliga sa angajam lucratori straini si a inceput chiar dezvoltarea de roboti (spre exemplu, Naio Technologies Toulouse si VitiBot proiecteaza roboti care sa indeparteze buruienile, limitand lipsa fortei de munca dar si utilizarea ierbicidelor).
Marketingul vinului devine digital, productia incepe sa fie deasemenea controlata digital (prin aplicatii, drone, senzori, etc), comertul devine tot mai mult digital (vivino, amazon, etc).
Asistam asadar la schimbarea ADN-ului industriei vinicole.
Da, exista risc de supraproductie.
Da, poate fi contracarat.
Cheia este adaptarea si investirea in solutii adaptative.
Care sunt segmentele de public pe care le targetati?
Noi suntem prezenti pe toate canalele de vanzare: distributie traditionala prin care acoperim locatii horeca si retail local sau specializat, marile lanturi de supermarketuri, vanzari online prin magazin propriu si prin terti parteneri, export, client finali. Fiind prezenti pe toate canalele, cu game adaptate fiecarui canal, putem spune ca ne adresam tuturor segmentelor de public.
In ultimii ani de dupa pandemie evolutia fiecarui canal a fost diferita, si la fel cerintele si profilul consumatorului. De aceea segmentarea pietei impune solutii diferite de adaptare la nevoile consumatorului.
Prezenta in zona marilor lanturi de magazine a crescut semnificativ in perioada pandemiei, deoarece a fost cam singurul canal functional. Acum provocarea este de a ne mentine la acelasi nivel, in conditiile in care raftul a devenit aglomerat si au aparut schimbari si in filosofia de business a lanturilor care adopta sortimentatie diferentiata pe zone teritoriale, pentru a asigura prezenta si cramelor mai mici, cu reprezentare locala.
Cresterea pe acest canal de vanzare a insemna o interactiune foarte consistenta intre consumator si gama Budureasca Clasic prezenta preponderent la raft, generand astfel un efect colateral mai putin dorit, si anume identificarea brandului Budureasca aproape exclusiv cu aceasta gama, si implicit cu un nivel mediu de pret si calitate. Ori aceasta perceptie este cumva denaturata si se indeparteaza de la ceea ce inseamna brandul Budureasca in ansamblul sau.
Budureasca se adreseaza clientilor in doua registre: game mass-market care asigura volumul de vanzare necesar, data fiind dimensiunea companiei, si respectiv game premium, super-premium si high-end care ne-au asigurat de-a lungul timpului pozitia de campion al premierelor si leader in inovatie si diversitate.
Aceasta a doua dimensiune a Budureasca poate fi “testata” cel mai bine in zona de horeca si a magazinelor specializate, care a fost restrictionata insa in perioada pandemiei. In pandemie acest canal s-a restrans mult si in prezent inca are dificultati. In horeca scade valoarea notei de plata si se schimba structura ei, ponderea bauturilor fiind mai mica.
Este adevarat ca cererea este mai putin elastica in piata “de lux” si ca atare afectarea este mai mica in zona horeca-high, dar cat de mare este aceasta piata? In plus, aici si concurenta este foarte mare.
Budureasca are insa multe “diamante” in coroana, cu care sa impresioneze chiar si cei mai pretentiosi si selectivi clienti. In ultimii ani am fost insa foarte preocupati si adanciti in a face lucruri, si am pierdut putin din vedere ca trebuie sa mai si vorbim despre ce am facut, mai ales ca nu sunt deloc lucruri marunte sau la indemana. Lasand modestia la o parte, afirmam cu incredere si cu tarie ca avem un portofoliu de vinuri cu care ne putem face fata celor mai inalte exigente. Ne-ar trebui multe alte interviuri ca sa putem vorbi numai despre vinuri.
Ce vin alege Olga Miloiu cand vrea sa se rasfete?
Desi activeaza in aceasta industrie de atatia ani, Olga Miloiu bea vin doar ocazional 😊.
Nu ma erijez intr-un cunoscator desavarsit, dar am totusi cateva “iubiri” in materie de vinuri, si evident, sunt fidela Budureasca in preferintele mele.
Imi place foarte mult Shiraz-ul, atat cel din gama Origini cat si cel din gama The Sign inca nelansata pe piata – dar eu stiu vinul. Este produs din struguri culesi din zona inalta a plantatiei noastre, la 400 metri altitudine, unde este un fost fund de mare si unde solul este bogat in calciu si minerale – fiind chiar sarat (se vad si astazi scoici si cochilii fosilizate in pamant).
Ca vinuri albe prefer Tamaioasa Romaneasca vinificata in sec, aceasta fiind una din premierele despre care vorbeam mai devreme, dar si Sauvignon & Sauvignon care este un cupaj inedit ce contine 40% Cabernet Sauvignon vinificat in alb, acesta fiind alta premiera, si totodata cel mai medaliat vin al anului trecut.
Nu sunt o bautoare de rose-uri, dar cedez cand este vorba de Pincomet 😊.
Pot sa spun insa ca dincolo de toate, in topul preferintelor mele sunt spumantele si ma simt rasfatata sa pot sa aleg din atat de multe sortimente de spumante care se regasesc in portofoliul nostru. Astept cu nerabdare sa lansam spumantul organic, sa vad va detrona Prima Stilla care momentan este in topul preferintelor mele.
