Povești cu aromă de vin - Castelul Bethlen-Haller
Cetatea de Baltă a fost una dintre cele mai importante cetăți medievale de pe valea Târnavei Mici, fiind atestată documentar în anul 1177. Cetatea a fost dăruită împreună cu o plantație de viță-de-vie în satul Velț domnitorului Ștefan cel Mare, în anul 1489, de către regele Matei Corvin. Multă lume confundă castelul din Cetatea de Baltă cu cetatea din comuna Cetatea de Baltă. Cetatea se afla mai jos, pe malul Târnavei, într-o zona inundabilă, de aici și denumirea ,,de baltă”. Din cauza faptului că a fost construită din pământ și piatră, astăzi nu mai există nici o ruină a acesteia.
Castelul Bethlen-Haller a fost construit de tatăl cancelarului Transilvaniei, Miklos Bethlen, în stil renascentist, între anii 1615 – 1624, având patru turnuri amplasate în cele patru colțuri, după modelul castelelor de pe valea Loirei. Acesta a fost gândit ca un castel de vânătoare și agrement, nicidecum ca o reședință cu scop de apărare. Nefiind o locuință permanentă sau de importanță strategică, menționarea și, mai ales, descrierea castelului în documentele vremii e foarte saracă. Mai multe castele din Transilvania sunt denumite după familia Bethlen. Miklos Bethlen a fost cancelar al Transilvaniei, iar Gabor (Gabriel) Bethlen, provenit dintr-o altă ramură a aceleiași familii de nobili maghiari, a fost principe al Transilvaniei.
De-a lungul secolelor, castelul a cunoscut perioade de glorie, dar și de decădere. A fost moștenit, donat, pierdut la cărți, preluat de autorități, răscumparat și renovat, având peste 45 de proprietari. Între anii 1770 – 1773 noul proprietar, familia Haller, restaurează castelul și îi aduce acestuia modificări în stil baroc, lăsând însă volumetria construcției neschimbată. Familia grofului Haller a locuit în castel până la naționalizare.
Blazonul familiei Bethlen care se afla încastrat pe vechea poartă de intrare în Castel, a fost găsit spart pe marginea râului Târnava Mică, iar ulterior, a fost restaurat. Elementele blazonului sunt: șarpele care simbolizează înțelepciunea, mărul care simbolizează proprietatea și un cap de iobag – iobăgia fiind sistemul juridic prin care țăranul era ,,legat” de pământul unui stăpân feudal, depinzând cu persoana și cu bunurile de acesta și fiind obligat la robotă, adică muncă în folosul grofului –, iar coroana de pe blazon arată gradul de noblețe al familiei.
Castelul Bethlen-Haller a fost construit de tatăl cancelarului Transilvaniei, Miklos Bethlen, în stil renascentist, între anii 1615 – 1624, având patru turnuri amplasate în cele patru colțuri, după modelul castelelor de pe valea Loirei. Acesta a fost gândit ca un castel de vânătoare și agrement, nicidecum ca o reședință cu scop de apărare. Nefiind o locuință permanentă sau de importanță strategică, menționarea și, mai ales, descrierea castelului în documentele vremii e foarte saracă. Mai multe castele din Transilvania sunt denumite după familia Bethlen. Miklos Bethlen a fost cancelar al Transilvaniei, iar Gabor (Gabriel) Bethlen, provenit dintr-o altă ramură a aceleiași familii de nobili maghiari, a fost principe al Transilvaniei.
De-a lungul secolelor, castelul a cunoscut perioade de glorie, dar și de decădere. A fost moștenit, donat, pierdut la cărți, preluat de autorități, răscumparat și renovat, având peste 45 de proprietari. Între anii 1770 – 1773 noul proprietar, familia Haller, restaurează castelul și îi aduce acestuia modificări în stil baroc, lăsând însă volumetria construcției neschimbată. Familia grofului Haller a locuit în castel până la naționalizare.
Blazonul familiei Bethlen care se afla încastrat pe vechea poartă de intrare în Castel, a fost găsit spart pe marginea râului Târnava Mică, iar ulterior, a fost restaurat. Elementele blazonului sunt: șarpele care simbolizează înțelepciunea, mărul care simbolizează proprietatea și un cap de iobag – iobăgia fiind sistemul juridic prin care țăranul era ,,legat” de pământul unui stăpân feudal, depinzând cu persoana și cu bunurile de acesta și fiind obligat la robotă, adică muncă în folosul grofului –, iar coroana de pe blazon arată gradul de noblețe al familiei.
În sala mare de primire a Castelui se află un portal din piatră, sculptat în stil renascentist, care decorează intrarea din Turnul cu ceasuri. Pe o scară din lemn de stejar, construită într-o spirală perfectă, fără nici o îmbinare metalică doar în cuie de lemn, se făcea accesul la nivelele superioare până la construirea frontispiciului la sfârșitul secolui XVIII de către groful Haller. În Europa există doar câteva scări din lemn din perioada respectivă, acesta fiind o piesă unică. Zidurile scării găzduiesc o inedită colecție de ceasuri țărănești și pendule care datează de la începutul secolului XIX până la început de secol XX.
Prin partea de jos a acestei scări se spune că se putea intra într-un tunel prin care se circula cu trăsura și care lega Castelul Bethlen-Haller de Castelul Bethlen din Sânmiclăuș, situat la 15 km depărtare. O legendă frumoasă, dar greu de confirmat. Castelul Bethlen din Sânmiclăuș va intra, în perioada următoare, într-un amplu proces de renovare.
În 1983, a avut loc un incediu puternic care a afectat etajul al doilea, turnurile și o parte din acoperiș. Acest nivel a fost restaurat și au fost amenajate patru camere pentru cazarea oaspeților, situate în turnuri. Dormitoarele au mobilierul atent ales, în culori și nuanțe diferite, icoanele și tablourile sunt autentice, piese unicat din secolul XIX, iar gresia este fabricată manual. Spațiile dintre turnuri au fost gândite și realizate pentru a expune diversele colecții de sticlă veche, carte veche etc. Tot aici se află Salonul de muzică, frumos decorat, care găzduiește pe lângă piese autentice de mobilier, tablouri și un vechi pian restaurat. În această zonă, a fost reconstituită o suprafață cu modelul parchetului original din lemn de stejar, demonstrând în acest mod eforturile de a păstra elementele autentice.
Prin partea de jos a acestei scări se spune că se putea intra într-un tunel prin care se circula cu trăsura și care lega Castelul Bethlen-Haller de Castelul Bethlen din Sânmiclăuș, situat la 15 km depărtare. O legendă frumoasă, dar greu de confirmat. Castelul Bethlen din Sânmiclăuș va intra, în perioada următoare, într-un amplu proces de renovare.
În 1983, a avut loc un incediu puternic care a afectat etajul al doilea, turnurile și o parte din acoperiș. Acest nivel a fost restaurat și au fost amenajate patru camere pentru cazarea oaspeților, situate în turnuri. Dormitoarele au mobilierul atent ales, în culori și nuanțe diferite, icoanele și tablourile sunt autentice, piese unicat din secolul XIX, iar gresia este fabricată manual. Spațiile dintre turnuri au fost gândite și realizate pentru a expune diversele colecții de sticlă veche, carte veche etc. Tot aici se află Salonul de muzică, frumos decorat, care găzduiește pe lângă piese autentice de mobilier, tablouri și un vechi pian restaurat. În această zonă, a fost reconstituită o suprafață cu modelul parchetului original din lemn de stejar, demonstrând în acest mod eforturile de a păstra elementele autentice.
1636.jpg)
Din sala mare de primire se coboară în sala mare de degustare pe trepte din lemn de stejar care datează din anul 1560. Pe vremea grofului Haller, aici era bucătăria cu dependințele aferente unde se pregătea vânatul, se curăța zarzavatul și se gătea. Beciurile erau situate dinspre castel înspre camerele de cazare din curtea interioară. Această parte este inedită, fiind boltită toată în cărămidă și având mai multe zone cu destinații diverse: în două dintre turnuri se află o valoroasă vinotecă, există și o cămară cu bunătăți preparate după rețete tradiționale, o zonă unde pot avea loc degustări rapide, în picioare, și o alta unde se pot desfășura degustări mai elaborate și mese festive.
Castelul este înconjurat de un șanț de apărare care nu a fost niciodată umplut cu apă, accesul făcându-se pe un pod care se poate ridica la nevoie, fiind acționat de un scripete, unul dintre puținele elemente originale care au rezistat peste timp.
În perioada comunistă, castelul a aparținut IAS Jidvei, aici funcționând secția de șampanizare, iar în turnuri au fost amenajate spații de locuit pentru muncitorii aduși la muncile agricole. Este o perioadă ,,neagră” din istoria castelului, când s-au produs modificări și distrugeri semnificative. Atunci au dispărut piesele decorative, argintăria și mobilierul cu care fiecare generație de proprietari a personalizat spațiile castelului.
După anul 1989, castelul a fost revendicat și retrocedat familiei Haller, de la care a fost cumpărat în anul 1999 de compania Jidvei. Printr-un amplu proces de restaurare, prin care s-a urmărit îndepărtarea intervențiilor anterioare și evidențierea arhitecturii și simplității originale a spațiilor, castelul a fost readus la lumină, transformându-se într-un simbol de preț al Jidvei și, totodată, un simbol al vinurilor desăvârșite din inima Transilvaniei.
Puteți vizita castelul și, desigur, puteți degusta vinurile, atent alese și asociate cu preparate culinare savuroase. Castelul Bethlen-Haller se poate vizita în fiecare zi de la orele 11:00, 13:00, 15:00 și 17:00. Costul unui bilet este de este de 5 euro/persoană și reprezintă modul prin care fiecare vizitator contribuie la păstrarea farmecului acestui loc. Cei care doresc să afle mai multe despre vin și arta vinului au la îndemână mai multe opțiuni, care includ vizită și degustări.
Pe parcursul unui „Weekend la Castel”, de vineri până duminică, vă puteți bucura de preparate culinare specifice zonei și de produse tradiționale proaspete. Specialiștii Jidvei vă vor însoți într-o călătorie fascinantă în lumea vinului și veți putea degusta cele mai bune vinuri Jidvei. Pachetul cuprinde vizite la cramele Jidvei și Tăuni, plimbări în vie și activități de recreere, precum vizită în ferma castelului, echitație în manej și tir cu arcul.
Castelul este înconjurat de un șanț de apărare care nu a fost niciodată umplut cu apă, accesul făcându-se pe un pod care se poate ridica la nevoie, fiind acționat de un scripete, unul dintre puținele elemente originale care au rezistat peste timp.
În perioada comunistă, castelul a aparținut IAS Jidvei, aici funcționând secția de șampanizare, iar în turnuri au fost amenajate spații de locuit pentru muncitorii aduși la muncile agricole. Este o perioadă ,,neagră” din istoria castelului, când s-au produs modificări și distrugeri semnificative. Atunci au dispărut piesele decorative, argintăria și mobilierul cu care fiecare generație de proprietari a personalizat spațiile castelului.
După anul 1989, castelul a fost revendicat și retrocedat familiei Haller, de la care a fost cumpărat în anul 1999 de compania Jidvei. Printr-un amplu proces de restaurare, prin care s-a urmărit îndepărtarea intervențiilor anterioare și evidențierea arhitecturii și simplității originale a spațiilor, castelul a fost readus la lumină, transformându-se într-un simbol de preț al Jidvei și, totodată, un simbol al vinurilor desăvârșite din inima Transilvaniei.
Puteți vizita castelul și, desigur, puteți degusta vinurile, atent alese și asociate cu preparate culinare savuroase. Castelul Bethlen-Haller se poate vizita în fiecare zi de la orele 11:00, 13:00, 15:00 și 17:00. Costul unui bilet este de este de 5 euro/persoană și reprezintă modul prin care fiecare vizitator contribuie la păstrarea farmecului acestui loc. Cei care doresc să afle mai multe despre vin și arta vinului au la îndemână mai multe opțiuni, care includ vizită și degustări.
Pe parcursul unui „Weekend la Castel”, de vineri până duminică, vă puteți bucura de preparate culinare specifice zonei și de produse tradiționale proaspete. Specialiștii Jidvei vă vor însoți într-o călătorie fascinantă în lumea vinului și veți putea degusta cele mai bune vinuri Jidvei. Pachetul cuprinde vizite la cramele Jidvei și Tăuni, plimbări în vie și activități de recreere, precum vizită în ferma castelului, echitație în manej și tir cu arcul.
