Negru de Drăgășani – un exemplu de adaptare și autenticitate
Ce are mai de preț orice țară producătoare de vin din lume? Sigur, tendința este să spunem terroir-ul, tehnologia sau vinificatorii. Dar adevărul este că vinul bun pornește de la strugurii de valoare. Orice regiune se diferențiază de celelalte prin struguri, fiecare autentic în felul său. Așa este și cazul României deși am putea spune că sunt puține soiuri autohtone, dar foarte valoroase. Cred că toți au auzit și băut Fetească Albă sau Neagră sau Regală. Dar cât de des întâlnim vinuri făcute din Negru de Drăgășani, Novac, Șarbă sau Plăvaie? Așa că astăzi, de la Domaine Vinarte, primim povestea unuia dintre cei mai versatili struguri roșii autohtoni – Negru de Drăgășani. Da, ați înțeles bine, Negru de Drăgășani la crama Stârmina (DOC Mehedinți). La începutul anilor 90 când începe să se scrie frumos istoria modernă a vinificării românești, în stațiunea de cercetare din zona viticolă Drăgășani se nasc doi frați, două soiuri roșii noi din părinții Saperavi (soi cunoscut mai degrabă după originile sale Georgiene) și Negru Vârtos (vechi soi românesc de mult uitat) Negru de Drăgășani și Novac. Novacul este definit de arome fructate pe când la Negru de Drăgășani regăsim și fructele dar cea mai importantă trăsătură a sa este consistența. Un soi cu structură, cu note condimentate, am putea spune mai robust. Ce are România frumos este faptul că viticultorii și vinificatorii sunt deschiși și experimentează în materie de vinificare și adaptare a soiurilor în diverse zone. Așa s-a întâmplat cu Negru de Drăgășani care în anul 2001 a fost plantat ca test de aclimatizare în podgoria Stârmina aparținând cramei Vinarte. Vinurile obținute aici au fost total diferite de cele din zona sa de origine datorită tehnologiilor mai performate ce au fost folosite. De la an la an tehnologia pentru el a fost îmbunătățită. Succesul acestui soi a făcut ca DOC Mehedinți să fie primul DOC acceptat după cel de origine, în anul 2004, când au apărut și primele vinuri din acest strugure la Vinarte. Partea neștiută este că între anii 2001-2005, pentru că filozofia cramelor a fost să se orienteze spre export și spre soiurile internaționale uitând de soiurile locale, majoritatea culturilor de Negru de Drăgășani au fost făcute cu plante din noua sa casă, de la Stârmina. În 2011 prinde contur Nedeea, primul vin făcut din cupajul celor trei soiuri autohtone: Novac, Negru de Drăgășani și Fetească Neagră. Iustin, vinificatorul cramei, a visat întotdeauna acest vin de semnătură, însă datorită stilului total diferit de celelalte vinuri Vinarte primele încercări din 2009 și 2010 au fost refuzate de acționarii cramei. După cum spune, Nedeea, rămâne vinul său de suflet prin faptul că poartă rețeta sa dar și numele este ales tot de el. Nume este inspirat din cel al sărbătorii locale, din preajma Rusaliilor, ritual de binecuvântare a familiei, a case și a recoltelor. Proba timpului a fost trecută cu success, în acest moment Nedeea avand și alternativele de vin alb sau rose, fiind singura gamă de vinuri realizate doar din asamblaje de soiuri românești.