Prima și clasica întrebare: cum și când ai intrat în industria vinului?
Se întâmpla în anul 2006, când am deschis un mic magazin de vinuri în Mogoșoaia. Acesta a fost momentul în care am început să interactionez cu vinul și lumea din jurul lui. Însă experiența am dobândit-o la Tohani România, unde am lucrat 11 ani.
Pentru o cramă de succes ce crezi că este cel mai important pasiunea pentru vie/vin sau viziune de business?
Eu cred că sunt importante ambele aspecte, fiecare dintre acestea fiind prezente mai mult sau mai puțin în diverse etape din evoluția unei crame. Din punctul meu de vedere, un aspect nu-l exclude pe celălalt.
Ce te-a marcat cel mai mult în această industrie?
Complexitatea acestei industrii. Efortul colosal pe care un producător de vin îl depune astfel încât consumatorul să se bucure de produsul lui finit. Este ca o ecuație cu multe necunoscute și cred că este nevoie de pricepere, pasiune și intuiție ca să poți face vin.
Cum ai defini acum industria vinurilor în România și cum crezi că vor evolua lucrurile în 10 ani?
Din punctul meu de vedere, industria vinului românesc trece prin cea mai bună perioadă din ultimii 10 ani, românii fiind tot mai atraşi de consumul de vin. În acest timp, noi producătorii facem vinuri din ce în ce mai bune. Din alta perspectiva însă, încă sunt lucruri de îmbunătățit. Cred că este o industrie ușor dezbinată, iar lipsa unui mesaj unitar din partea noastră, atrage după sine lipsa unui fond legislativ benefic acestei industrii, vizibilitate scăzută în afara țării și lipsa unui brand de țară care ar putea să vină cu ușurință din vin.
Despre evoluția în următorii 10 ani pot doar să spun cum îmi doresc să fie. Să facem vinuri din ce în ce mai bune, să avem constanță în calitate, să fim uniți astfel încât să putem transforma în plusuri minusurile descrise mai sus.
Ce este acel lucru deosebit la Domeniul Bogdan?
Fix cele doua cuvinte descriptoare – Domeniul/ crama, via și Bogdan, omul și proprietarul de la Domeniul Bogdan. Ca să detaliez am spus crama, via deoarece are un diferențiator puternic absolut fascinant respectiv abordarea biodinamică și omul Bogdan, care a reușit să creeze un mediu de lucru prietenos. Ne petrecem mult timp la job și îți spun din proprie experiență și fără să fiu lingușitor, că oamenii fac întotdeauna diferența..
Cum a fost când ai degustat prima dată Pătrar? Ce impact a avut asupra ta faptul că atât via, cât și vinul este cultivată respectiv făcut 100% după principii biodinamice? Care dintre cele trei este preferatul tău?
Am avut ocazia să degust acest vin împreună cu Leonello Anello, omul din spatele Pătrarului și într-o singura zi am avut o nouă perspectiva asupra vinului. M am “lovit” de o alta abordare pe cât de ezoterică, în aparență, pe atât de simplă în esență. Din gama Patrar, vinul meu preferat este Shiraz.
Biodinamic? Ezoterism sau știință?
Să plecăm de la o scurtă definiție pe înțelesul tuturor pentru “organic” și “biologic (bio)”. Ambele cuvinte au aceeași semnificație și se referă la faptul că ingredientele produselor respective provin în mare parte din culturi / ferme biologice, unde atât procesele agricole, cât și plantele și produsele în sine, sunt certificate (de către organisme autorizate, pe baza unor criterii măsurabile) . Acestea sunt obținute fără a se folosi îngrășăminte sau pesticide chimice, iar în procesul de producție nu se folosește niciun ingredient sintetic. Un produs organic (sau bio) nu conține coloranți, conservanți, stabilizatori de aromă sau alte astfel de ingrediente.
În ceea ce privește “biodinamic”, asta înseamnă că sunt respectate criteriile bio, dar sunt și depășite – în sensul unei rigori și mai stricte:
– strugurii sunt obținuți prin procedee agricole care nu au folosit – în afară de sulfat de cupru de mină, natural (lucru important pentru noi) – nicio substanță de sinteză. Și cu atât mai puțin substanțe modificate genetic. Într-un cuvânt: NIMIC;
– dezvoltarea vițelor și a strugurilor s-a făcut pe soluri fertilizate prin păstrarea unui echilibru biologic natural – în care coexistă o diversitate mare de plante și insecte specifice zonei și în care intervențiile umane se limitează la lucrările mecanice specifice și la plantarea anumitor specii de floră, menite să asigure dezvoltarea armonioasă a ecosistemului local. Lucrările despre care vorbesc sunt etapizate în concordanță cu un anumit calendar, care țin seama de fazele lunii – iar dacă i se pare cuiva că acesta este un aspect irelevant, îl rog să se mai gândească la influențele vizibile pe care le are Luna asupra Pământului. Ca de pildă mareele: acest fenomen este cel puțin un efect observabil cu ochiul liber al influenței lunare asupra lichidelor de pe Terra, lichide care se găsesc și în plante;
– vinul a fost obținut din acești struguri fără utilizarea vreunei drojdii selecționate, bacterii, enzime sau a altor biotehnologii în afara celor naturale și specifice zonei, în vase care continuă dezvoltarea naturală a vinului, respectiv lemn și beton alimentar, care permit microoxigenarea necesară etapelor de dezvoltare până la vinul finit.
Un aspect extrem de important de știut în legătură cu agricultura biodinamică modernă este acela că – deși are ca baza de pornire filozofia lui Rudolf Steiner – astăzi se sprijină pe o mulțime de date măsurabile în laborator. Iar dincolo de stiință este clar că ritmul frenetic al evoluției umane ne-a îndepărtat de uniunea dintre om și natură, o armonie perfectă în care agricultura nu era doar un mod de exploatare a terenului pentru producție, ci o știință în care ritmurile astrale erau parte din viața cotidiană.
Citez pentru că eu nu sunt foarte bun la metafore, fiind un pragmatic, dar îmbrățișez cu tărie filozofia Domeniul Bogdan:
“Să asculți natura și să lucrezi gradina exact așa cum îți dictează ea, să privești cerul, zborul păsărilor și fazele lunii este un mod de a face agricultură, pe cât de neconvențional, pe atât de științific.
Leonello Anello, doctor în agricultură biodinamică: “Dacă vedem o pădure, ne întrebăm cine a udat-o, cine a fertilizat-o? Nimeni! Totul a făcut natura, fără ajutorul nimănui. La fel se întâmplă și cu vița de vie. Nu folosim substanțe chimice, doar ascultăm natura. Viile noastre se hrănesc doar cu ceea ce pământul și cerul oferă, cu ploile care le udă, iar gerul și căldura le sculptează. Viței de vie nu îi lipsește nimic și, veți vedea, nici vinului! Când îl veți bea, veți întelege, cu siguranță, ce înseamnă agricultura biodinamică.”
Care este vinul tău preferat din România? Dar din lume?
Îmi plac multe vinuri din România, însă în acest moment prefer Cuvee Experience, alb. Din lume nu am un vin preferat.
Wine and food pairing-ul ideal pentru tine?
Tartar de somon / brânzeturi de capră – Cuvee experience alb
Cum este pentru tine faptul că ai același prenume cu numele cramei pentru care lucrezi? :)
De multe ori amuzant. Prietenii mă întreabă dacă mi-am făcut cramă, oamenii din exterior au impresia că vorbesc cu proprietarul companiei și multe alte glume. Și ca să fiu serios - simt și mai mult ca mă identific cu ceea ce fac.