MIRELA MATEESCU DESPRE Fâncușă și Grasa de Cotnari

Casa de Vinuri Cotnari și Cotnari SA au fost vizite bifate anul acesta cu ocazia invitației de a fi în juriul “Campionul din Cotnari”, un concurs de vinuri unde producătorul invită o serie de profesioniști într-ale vinului să evalueze vinurile din portofoliul lor și al câtorva alți mici producători din zona.

Recunosc că de la primele mele întâlniri cu vinul, m-au atras zona Cotnarilor, poveștile cu cotitul de butoaie de unde își trage numele una dintre cele mai importante regiuni viticole de pe la noi. M-a atras Cotnariul pentru soiurile tradiționale, pentru istoria viti vinicola despre care avem dovezi încă de la Burebista, varietatea și frumusețea vinurilor albe. M-a atras ideea să văd un “mastodont” cu 1700 de hectare, unde vezi linii moderne de vinificație și îmbuteliere lângă hrubele și vinoteca luunga și îndesată cu vinuri de la 1950 încoace. Casa de vinuri Cotnari este proiectul de unde ies vinuri premium din soiuri autentic românești… liniștite și spumante… pentru mine asta a însemnat un important “click” și un super match. 

Primul vin de care m-am îndrăgostit a fost Colocviu la Paris din Busuioaca de Bohotin pe care l-am pus în toate degustarile cu turiști străini organizate sub palaria programului “Taste Romania” și mai toată lumea s-a declarat fascinată de asocierea lui cu plachia de chefal și mămăliguță. Ulterior am descoperit Tămâioasa Românească, Frâncușa și spumantele, atunci mi-am zis “așa da”.

Frâncușa este un soi românesc pe care îl gasim doar în podgoria Cotnarilor și care nu e atât de ușor de recunoscut neavand profilul aromatic foarte dezvoltat, pentru spumante însă mi se pare genială pentru că este soi de strugure ce nu acumulează foarte mult zahăr, perfect pentru spumantul sec Vibe cu care tocmai ce am avut încă o data plăcerea întâlnirii. 

Culoarea galben pai, perlație lungă, fină și vioaie care urcă viguros de vreo 10 minute la mine în pahar. Olfactiv îmi transmite arome fine și elegante de fân uscat, citrice și măr verde. Gustativ e o frumusețe de spumant românesc: note de lămâie, mere verzi, pere, corcodușe și pe final ceva grapefruit. Are o aciditate veselă, un postgust lung, frumos. Răcit bine de tot pe la vreo 8-10 grade face casă bună cu o salată Caesar, carne albă de pește, pui sau curcan, niște choux-uri cu brânză sau de ce nu, o salată boeuf sau niște tartine cu brânză de capră și nuci. Este atât de gustos și ușor de asociat că poate sta armonios lângă aproape orice preparat lejer, de vară sau cremoase și intense precum vestitele foie gras-uri franțuzești. 

În contrapartidă, o Grasă de Cotnari, de la Cotnari SA, demisec! O altă frumusețe de soi de struguri cu care cei de la Cotnari s-au tot jucat vinificându-l în sec, demi-sec până la dulce, să arate cât de frumos și versatil este acest strugure. 

Grasa de Cotnari demisec cu care m-am delectat eu e o frumusețe de vin, gustos, aromat și intens. La concursul “Campionul din Cotnari” a luat premiul întâi și nu m-a mirat, pentru că și atunci ca și acum mi-a plăcut tot la acest vin. Mi s-a părut curat, echilibrat, corect. Culoarea galbenă strălucitoare; în nas note pronunțate de pere coapte, caise, piersici, miere și flori de caprifoi, iar gustativ livrează exact ceea ce promite olfactiv. Aciditatea vioaie echilibrează frumos restul de zahăr, notele fructate sunt la fel de intense iar finalul lung și plăcut.

Mărturisesc încă ceva: am făcut cu acest vin cred ca cel mai gustos șpriț ever… dacă era vinul sec sunt convinsă ca mi s-ar fi părut o limonadă neîndulcită, însă Grasa asta aromată, vinificată în demi sec a fost perfectă pentru super șprițul meu într-o seară de vară. 

Ce-mi place mie la Grasa de Cotnari este că primește multe asocieri culinare: dacă e sec, o salată cu pui sau ou și avocado, dacă e demi sec și șpriț așa cum l-am băut eu a mers genial cu hamsiile prăjite cu crustă crocantă de mălai; dacă o găsești demi dulce face super casă cu un wok de inspirație asiatică ușor picant, cu fructe de mare, ghimbir și lapte de cocos. Dacă e dulce, musai de încercat lângă niște clătite cu brânză dulce și stafide, un crème brulee sau un cheesecake cu dulceață de caise.

Dar, știți ceva, să nu mă credeți pe cuvânt, încercați-le vara aceasta și vă asigur că nu o să vă pară rău 😊