Dor de o viață pe îndelete, liniștită, cu mâncare bună într-un loc superb
Undeva pe la începutul pandemiei îmi venise din nou pofta de a scrie... și mă gândeam ca să scriu despre locurile cool din oraș unde să mănânci. În perioadata aceea mi se pare ca tot răsăreau și descopeream tot felul de locuri instagramabile cu meniuri demne de un #foodporn.
Însă îmi era foarte greu, îmi e greu și acum... ca practic exista un DOR în spate. Este DORUL de a sta linistit și savura o cafea la Sonder, sau la Two Minutes, e dorul de a mânca niște paste bune undeva, sau o vita delicioasă, sau un pahar cu vin la Lovin.
Este dorul de multe, dar mai ales de o viață pe îndelete, liniștită, cu mâncare bună într-un loc superb. Și știu că orice proprietar de restaurant mi-ar spune acum că pot să comand acasă, dar ce crezi nu prea pot.
Nu pot din simplu fapt că majoritatea restaurantelor nu livrează în zonă, și nu stau chiar departe, dar e doar localizarea geografică unde ei nu ajung pentru ca poate sunt niște costuri extra sau nu... în plus de asta până la mine poate ajunge rece, plus că sigur mie îmi lipsește locul în sine, vibe-ul si energia spațiului, plus oamenii.
Îmi e dor clar sa merg la degustări de vin, asezonate cu un pairing savuros, prieteni, povești... Nici nu îmi mai amintesc unde am fost ultima dată înainte de pandemie, sau ce am mâncat... sau dacă ar fi acum să recomand un loc favorit care ar fi acela.
În toată această perioadă am ieșit răzleț și conștient... și m-am bucurat când locurile erau mai goale, pentru sănătatea mea și a altora. Știu, știu că întreg lanțul HORECA este afectat, cu tot ce implică el, de la restaurante, vin, comerț cu tot felul de produse, și dincolo de asta nu e vorba doar de cifrele din buzunarele unora, ci de viețile unor oameni care nu mai au job sau salariile foarte mici.
Este ciudată toată această perioadă, dar ne trebuie puterea de a ne adapta și de a suștine acolo unde putem și cât de mult putem face asta.
Însă îmi era foarte greu, îmi e greu și acum... ca practic exista un DOR în spate. Este DORUL de a sta linistit și savura o cafea la Sonder, sau la Two Minutes, e dorul de a mânca niște paste bune undeva, sau o vita delicioasă, sau un pahar cu vin la Lovin.
Este dorul de multe, dar mai ales de o viață pe îndelete, liniștită, cu mâncare bună într-un loc superb. Și știu că orice proprietar de restaurant mi-ar spune acum că pot să comand acasă, dar ce crezi nu prea pot.
Nu pot din simplu fapt că majoritatea restaurantelor nu livrează în zonă, și nu stau chiar departe, dar e doar localizarea geografică unde ei nu ajung pentru ca poate sunt niște costuri extra sau nu... în plus de asta până la mine poate ajunge rece, plus că sigur mie îmi lipsește locul în sine, vibe-ul si energia spațiului, plus oamenii.
Îmi e dor clar sa merg la degustări de vin, asezonate cu un pairing savuros, prieteni, povești... Nici nu îmi mai amintesc unde am fost ultima dată înainte de pandemie, sau ce am mâncat... sau dacă ar fi acum să recomand un loc favorit care ar fi acela.
În toată această perioadă am ieșit răzleț și conștient... și m-am bucurat când locurile erau mai goale, pentru sănătatea mea și a altora. Știu, știu că întreg lanțul HORECA este afectat, cu tot ce implică el, de la restaurante, vin, comerț cu tot felul de produse, și dincolo de asta nu e vorba doar de cifrele din buzunarele unora, ci de viețile unor oameni care nu mai au job sau salariile foarte mici.
Este ciudată toată această perioadă, dar ne trebuie puterea de a ne adapta și de a suștine acolo unde putem și cât de mult putem face asta.