Mircea, să începem cu clasica întrebare: cine ești și cum ai ajuns să lucrezi în industria asta a vinurilor?
Sunt născut la Toplița, la poalele Munților Călimani. Am copilărit într-o zonă care se întindea pe câteva hectare, străbătută de un pârâu rece de munte, foarte friguroasă, nefavorabilă viței-de-vie, dar cu o natură foarte frumoasă. Practic, de aici îmi vine iubirea de natură.
După liceu, am început facultatea de filologie în București - îmi plăcea foarte mult să citesc, citeam la vremea respectivă de la Călinescu, la Eliade și Cioran - dar, după doi ani, la 21 de ani, am descoperit vânzările și am renunțat la filologie, începând o carieră comercială corporate în FMCG. Mi-am reluat mai târziu studiile, CODECS-ul fiind, la vremea respectivă o variantă foarte instructivă și modernă pentru a învăța managementul afacerii.
Am descoperit vinul după adolescentă și am apreciat întotdeauna bucuria unui pahar de vin calitate, în compania prietenilor, diversitatea soiurilor, a gusturilor sau a asocierilor culinare. Aveam cateva preferințe clare, fără să fiu un erudit în ale vinului.
În primăvara lui 2017, am avut prima mea discuție cu Heiner Oberrauch. Îmi amintesc și acum viziunea lui, transmisă atât de simplu, încât m-a cucerit: “Noi producem vinuri de calitate aici, iar obiectivul este să fim recunoscuți peste tot în România ca fiind crama cea mai bună în ceea ce privește soiurile albe, să devenim liderul acestei piețe. Nu ne grăbim, este un proiect pe termen lung, poate o misiune la care să lucrezi până la pensie și, atunci, peste 25 de ani, să te uiți în urmă și să spui <
A fost momentul în care am simțit că Heiner este genul de antreprenor cu care aș putea face o echipă foarte bună, am preluat atunci postul de director comercial iar, după un an și jumătate, am devenit director general. M-aș descrie ca un om de acțiune, hands-on, îmi plac mult interacțiunile cu oamenii și proiectele care implică dezvoltarea de brand-uri, business-uri noi sau sisteme de distribuție, așa că am simțit încă de la început că poziția mi se potrivește.
În 2018, am absolvit cursul de somelieri Wine Taste School și am început cursurile WSET, astfel am intrat pas cu pas în lumea vinului. Sunt norocos că am avut alături oameni dedicați, pasionați de oenologie și de lucrul bine făcut.
Crezi că Villa Vinea a fost o oportunitate de job sau un fel de pasiune pentru vinuri care te-a adus aici?
Încă de la început, m-au atras natura și posibilitatea de a avea biroul la cramă, înconjurat de 32 de hectare de viță-de-vie. A fost o schimbare binevenită după 15 ani petrecuți în București, în care singura priveliște de care beneficiam când lucram era cea a unei coloane continue de mașini.
Cu Villa Vinea am făcut cunoștință undeva în 2011, după mutarea mea în Târgu Mureș. Treceam des pe șoseaua de lângă vie și am remarcat de la început frumusețea locurilor, organizarea rândurilor, îngrijirea plantelor, totul mi s-a părut extrem de atent organizat.
La un moment dat, am oprit la cramă și am descoperit că aici se cultivau și soiuri roșii, ceva mai puțin obișnuit pentru Transilvania. Am cumpărat, de curiozitate, și o sticlă de Feteasca Neagră, pe care am deschis-o acasă împreuna cu doi prieteni și ne-am bucurat cu toții că avem la doar 30 de km de Târgu Mureș o cramă cu vinuri atât de bune.
De atunci, vinurile Villa Vinea au intrat pe lista preferințelor mele. Atunci când oportunitatea de a mă alătura proiectului a venit, am fost motivat atât de aprecierea pe care o purtam brand-ului, cât și de viziunea de business a lui Heiner și de propunerea sa de a construi împreună liderul vinurilor albe în România.
Care crezi că este cel mai mare atuu al cramei?
Avem un mix foarte bun al tuturor ingredientelor care pot asigura succesul unei crame: un terroir excepțional - singurul clasa B, din România, conform regulamentelor Europene, cultivăm o gamă largă de soiuri, avem o echipă foarte bună de vinificatori - Misi Denes și Celestino Lucin - care lucrează foarte bine împreună și se completează reciproc, o cramă nouă, care se integrează foarte bine în peisajul transilvănean.
Dar toate acestea s-au întâlnit datorită viziunii transmise de către Heiner Oberrauch, încă de la început. El a fost cel care a selectat și a modelat echipa care lucrează astăzi pentru Villa Vinea și care stă la baza rezultatelor cramei.
Care este obiceiul tău de consum? Alb? Roșu? Rose? Spumant?
Unul dintre lucrurile pe care le apreciez cel mai mult la vinuri este diversitatea. Într-o lume tot mai globală și mai uniformizată, vinul rămâne o oază în care soiurile, tradițiile, diverse terroiruri și modele de vinificație își dau întâlnire.
În consecință, degust cu plăcere din cât mai multe vinuri și soiuri, dar am, desigur, câteva preferințe: spumantele albe, Pinot Noir, la soiurile roșii, și Kerner și Feteasca Regala, la soiurile albe.
Ce soi de struguri îți e cel mai drag? De ce?
Feteasca Regală pentru că este soiul nostru, specific zonei Târnavelor, o expresie a terroirului local.
Cum crezi că se va schimba piața vinurilor după pandemie? Cum ați fost voi afectați?
Am înregistrat scăderi de volume, în special în zona de HoReCa, unde consumul a scăzut spre zero, dar am încercat să compensăm prin campanii dedicate, în e-shopul nostru, și prin cele din retailul modern.
Din punctul meu de vedere, consumatorii vor fi tot mai atenți la raportul calitate-preț al produselor și vor opta pentru brand-uri în care au încredere, care se implică social și care fac parte din comunitate. Noi suntem o parte integrantă din zona Târnavei, iar standardele de etică și calitate Villa Vinea ne-au transformat într-o companie apreciată, care generează un sentiment de mândrie locală.
Consider că turismul oenologic intern va crește foarte mult în următoarea perioadă, ceea ce va ajuta consumatorii să descopere diferitele tipuri de terroir românesc, soiurile de struguri de care beneficiem și aromele locale. Noi suntem pregătiți pentru vizite la cramă.
Și ultima întrebare: te implici în vreun fel direct pe perioada campaniei de recoltare? Ce îți place cel mai mult din aceea perioadă?
Mă implic personal în campania de recoltare, alături de colegii mei. Îmi place fiindcă îmi dă un sentiment de apartenență la o echipă dedicată, plină de pasiune și de respect pentru oenologie și pentru moștenirea noastră culturală.