Bine ați venit la Marcea Ștefănești
La fel ca în săptămânile anterioare, ne urcăm imaginar în mașină și, de data aceasta, ne oprim undeva mai aproape de București, lângă Pitești, unde în trecut se afla o mândră podgorie – la MARCEA.
Pe cel mai înalt deal al Ștefăneștilor, zonă în care vinul este o tradiție milenară, se naște o nouă poveste a viticulturii românești, unde modernul se îmbină cu tradiționalul și scrisă de trei români dârzi – Cosmin Smadu, Silviu Pricop și Eugen Pricop..
Vorbim despre 25 de hectare de plantații tinere și o cramă cu tehnologie ultramodernă, create să pună în valoare potențialul uriaș al zonei viticole Ștefănești.
GEOGRAFIA
Platoul Marcea se află situat pe extremitatea sudică a platformei Cândești a dealurilor subcarpatice din vecinătatea Piteștiului. Este mărginit de valea râului Argeș, în sud și de pădurile Muscelului, în nord.
CLIMA
Fiind situat la altitudine ridicată, media anuală a temperaturilor pe dealul Marcea este sub 10 grade Celsius, încadrând Marcea într-o zonă viticolă rece.
Media precipitațiilor se situează în jurul valorii de 800 mm anual.
SOLUL
Concentrația mare de argile din solul platoului Marcea face ca acestea să se încadreze în categoria solurilor reci, grele, sărace, cu tendințe de stagnare a apei. Acest lucru îngreunează cultura viței de vie, însă conferă caracteristici unice de mineralitate și aciditate strugurilor recoltați aici.
STRUGURII
Pe dealul Marcea se cultivă - soiuri internaționale: Sauvignon Blanc, Chardonnay, Rhein Riesling și soiuri tradițional românești: Fetească Albă, Fetească Regală, Fetească Neagră și Tămâioasă Românească.
Istoria locului spune că această podgorie era una dintre cele mai renumite de la noi din țară, mai ales în perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu care a contribuit masiv la dezvoltarea Piteştiului, ridicând mai multe construcţii în vatra oraşului. Acesta stăpânea întinse suprafeţe cu vie „în Dealul Piteştilor”, unde venea deseori ca să vadă mersul lor şi să asiste la muncile specifice.
Nicolae Iorga afirma că în secolul al XVII-lea, „cele mai renumite vii din Ţara Românească erau cele din Dealu Mare şi de la Piteşti”. Tot el arăta că domnitorul Constantin Brâncoveanu „…de la Piteşti şi nu din altă podgorie, a ales vinul pe care l-a trimis judelui Braşovului şi generalilor austrieci a căror bunăvoinţă dorea s-o câştige”.
Dar de la domnitori mergem mai departe, mai aproape de timpurile noastre când, tot la Ștefănești, Liviu Rebreanu deținea o casă “frumos potrivită, cu cinci pogoane de vie”. Aici producea vinurile favorite ale soției sale, Fanny Rebreanu.
În cinstea acestei amintiri, acum, la crama Marcea, vinurile cele mai bune se asamblează pentru gama Truda Fanny.
În anii 1990, viticultura argeșeană cunoaște perioada cea mai mare de regres odată cu schimbarea sistemului politic și cu retrocedarea terenurilor vechilor proprietari, fapt ce a generat o fărâmiţare a structurii de proprietate şi distrugerea masivelor viticole.
Renașterea zonei a început în 2010, cu plantarea primelor hectare la Marcea și a continuat în 2014, când Casa de Vinuri Ștefănești aplică pentru, și obține, Denumirea de Origine Controlată Ștefănești – Argeș (DOC – Ștefănești).
Vă invităm ca în această săptămână să înțelegeți un pic mai mult vinul produs aici și să vă bucurați de vinurile produse de poate una dintre cele mai noi podgorii din România!
