Crama Săptămânii - LILIAC
Lechința. Satul Batoș, judetul Mureș. Multe ore de mers cu mașina.
În zilele noastre, Liliac reînvie tradiţia seculară pe care Transilvania o are în viticultură. Peisajul secular şi tehnica modernă creează, pe cele 52 de hectare, o simbioză perfectă. Aici sunt create vinuri autohtone, ce cuceresc prin rafinament şi complexitate.
Astfel, în vinurile Liliac, pe lângă soiurile tradiționale româneşti, culese cu multă migală şi dragoste, se regăseşte și un procent semnificativ de experienţă internațională. Mai întâi sub îndrumarea specialistului Rudolf Krizan, care a studiat ani de zile diversele aspectele ale producerii vinului și, în prezent, sub atenta supraveghere a oenologului francez Laurent Dubreuil, lucrările din cadrul podgoriei, cât şi cele din cramă se ridică la cel mai înalt grad de profesionalism.
Crama Liliac este deținută de familia austriacă Beck, Alfred-Michael Beck și fiica sa, Amrei Margarette Beck prin intermediul amb Holding societate cu capital integral austriac ce mai deține în portofoliu și active imobliare precum și alte investiții în domeniul agricol și tehnologie.
Așezate pe dealurile domoale ale Batoșului (centru viticol din Podgoria Lechința) viile Cramei Liliac sunt astăzi, la 10 ani de la primul pas, încă tinere, dar suficient de viguroase pentru a da vinul care este deja binecunoscut consumatorilor din România. În anul 2010 Alfred-Michael Beck, a făcut primele achiziții pentru viitoarea cramă, la câțiva kilometri de Cluj-Napoca și Târgu Mureș, în zonele Lechința și Batoș. Dimensionată la cca 100.000 l vin, crama a fost dată în folosință în toamna anului 2011, anul primei producții de vinuri Liliac.
În Martie 2012 Crama Liliac își lansa vinurile la București și Cluj iar iubitorii de vin începeau încet, încet să-i cunoască produsele și chiar să treacă pragul cramei.
Situându-se la poalele munților Carpați, podgoria este influențată de terroir-ul ce conturează solul bogat în minerale și clima temperat continentală, rezultând producția de struguri cu calități deosebite. Toți acești factori contribuie la crearea unor vinuri apreciate.
Greu, adânc și cu o capacitate foarte mare de retenție a apei. Așa este solul podgoriilor Batoș, aflate la altitudine joasă. Teritoriul este marcat de diferențele mari de temperatură dintre noapte și zi. Recolta de pe cele 38 de hectare are potențialul unor vinuri complexe.
Cele 14 hectare din podgoria Lechința se bucură de un microclimat aparte, cu veri fierbinți și nopți răcoroase, dar suficiente precipitații pentru a nu fi nevoie de irigații. Ceața de la finele verii ajută la coacerea lentă și uniformă a strugurilor, conservarea aromelor și menținerea unui bun nivel de aciditate. Pe scurt, cele mai bune condiții pentru vinuri, în special cele albe.
Podgoriile din Batoș și Lechința pot părea călătorului un petec de pământ uitat de timp, viticultorului, în schimb, i se va dezvălui o regiune creată special pentru producția unor soiuri de vin excepționale.
Procesul de vinificație este pus în mâinile unei bine închegate echipe de profesionişti locali şi internaţionali. Strugurii recoltaţi manual se prelucrează cu aceeaşi atenţie deosebită cu care au fost urmăriţi până la maturitate. Procesele de producţie creează condiţiile optime pentru realizarea unor vinuri de cea mai bună calitate.
Minimalismul austriac s-a integrat perfect cu peisajul domol al dealurilor din Batoș născând astfel lodge-ul pentru degustări situat strategic pentru ca vizitatorii să se poată bucura de frumusețea zonei. Răsăritul soarelui, apusul, strălucirile, atingerile tăioase ale vântului, peisajul idilic oferit de satul ce se vede perfect în depărtare sunt toate perfect dispuse să încânte vizitatorul care ajunge acolo.
Crama nu este numit întâmplător, Liliac. Acest mamifer își are casa în turnul bisericii evanghelice din sat și în scorburile copacilor din pădurile situate deasupra viilor, fiind de obicei prezent pe cer după apusul soarelui; strugurii cresc sub atenta protecție a liliecilor ce se rotesc în cercuri largi deasupra viei.
Filosofia Cramei
Crama Liliac și-a propus să producă vinuri premium, în care calitatea să primeze în fața cantității – astfel este o cramă boutique, având 52 de hectare, care se concentrează pe inovație într-un domeniu vechi cât cultura omenească. Scopul este ca fiecare picătură din vinurile Liliac să încorporeze caracteristicile dealurilor domoale, a vânturilor care bat dinspre pădure, a verii lungi și toamnei însorite, a diferenței de temperatură dintre zi și noapte, care face posibilă păstrarea aromelor și a prospețimii în struguri. Pe scurt, vinul Liliac își dorește să lase terroir-ul transilvănean să se exprime cu acuratețe, în spiritul specific al fiecărei recolte.
Ne poți spune câteva lucruri despre tine, căci ești “nou” în industria de vin autohtonă?
Am studiat Administrarea Afacerilor la Universitatea de Economie și Afaceri din Viena, cu accent pe marketing și managementul produselor. În timpul studenției majoritatea joburilor mele au fost în HORECA, de la a fi ospătar, barman, livrator sau barista am fost tot timpul focusat pe băuturi în orice formă. Pentru lucrarea mea de diplomă am scris despre Strategii de intrare pe piață pentru vinurile românești, aceea lucrare m-a adus în 2012 la AMB Holding, compania din spatele Liliac, de atunci m-am focusat din ce în ce mai mult pe vinuri, făcând Masterul în marketing-ul internațional al vinului (încă nu l-am terminat). Am devenit din ce în ce mai implicat în alte părti ale cramei, în afară de marketing și vânzări, căci principala competență a unei crame este să producă vin, celelalte vin după.
Din 2015 am fost Managing Director împreună cu Victor Ciupercă, iar din 2018 sunt responsabil de toată compania.
Cum a fost decizia de a te muta aici? Crezi că a fost una bună?
Decizia a fost una logică, pentru că nu poți conduce o companie de la distanță și pentru că este nevoie sa înțelegi și mediul în care acea companie operează. Mutarea din 2018 de la Viena la București a fost una ușoară, Bucureștiul este mult mai bun decât imaginea pe care o proiectează, este un hub cu multe posibilități și foarte dinamic în comparație cu Viena. România are mult mai mult de oferit decât își poate imagina orice străin, fiecare drum la cramă mi-a arătat asta. Mutarea în România a fost alegerea bună pentru mine, găsind aici o a doua casă, un loc în care mă simt foarte bine, cu multe posibilități, majoritatea celorlalte țări viticole fiind blocate în gândire tradiționalistă.
Care este primul lucru pe care ți-l amintești despre România, despre primele tale zile aici?
Pentru mine, ca sârb din Bosnia, sunt foarte multe similarități în culturile noastre, începând cu mâncarea, cu ospitalitatea oamenilor, tradiții și comportament. Așa că foarte multe mi-au fost familiare când am ajuns aici, nu l-am simțit diferite căci eram deja obișnuit cu ele. Ce va rămâne tot timpul în memoria mea din prima vizită la Mureș, pe lângă condusul extrem de optimist al unor oameni, a fost vizita la stâna de lângă cramă, mâncatul bânzei proaspete și a balmoșului. A fost una dintre cele mai autentice experiențe pe care le-am avut până atunci.
Ai fost tot timpul interesat de vin sau a fost doar o oportunitate de job?
Ca origini sunt dintr-o regiune unde se obișnuiește ca toată lumea să producă vin din via familiei, în mare parte suc dulce de nebăut care este consumat vara ca șpriț, dar vinul este o chestiune fixată în cultura locului. Crescând într-o regiune din Austria unde se bea bere, n-am dezvoltat vreun interes anume până când am început sa lucrez ca ospătar într-un restaurant unde am început să gust nu doar vinuri extraordinare din Austria, dar și selecții interesante de vinuri internaționale. Acest lucru mi-a stârnit interesul pentru subiect și s-a dezvoltat în continuare lucrând în HoReCa, manifestându-se în timp ce scriam lucrarea despre vinul românesc. Fiecare decizie după aceea a condus la pasiunea mea pentru vin.
Ai găsit ceva uimitor în Batoș sau în regiunea respectivă (Transilvania)? Ce anume?
Sincer, la început, nu am reușit să-l înțeleg complet pe domnul Beck, proprietarul Liliac, care a ales să-și investească banii într-o cramă în Transilvania – sunt mult mai multe regiuni viticole mai cunoscute unde poți să-ți investești banii. Apoi am ajuns pentru prima dată pe terasa cabanei pe vârful dealului în Batoș și în sfârșit înțelegeam. Priveliștea magică asupra văilor largi și dealurilor ce par că se rostogolesc, câmpiile nesfârșite cu sate mici la orizont și apoi un apus pe care nu-l prea vezi în Europa centrală, cu tot cerul facându-se complet roșu. Nu cifrele sau condițiile climaterice grozave au fost motivele pentru care a început povestea Liliac, locul în sine și frumusețea Batoșului și a Transilvaniei sunt.
Ce vin bei in mod constant de la Liliac?
Sunt un băutor sezonier. Dacă iarna beau vinurile roșii sau albe baricate, când vine primăvara schimb spre albe mai aromate (Feteasca Regală și Sauvignon Blanc), iar vara aproape doar vinurile din gama Young Liliac sau Rose. Singurul lucru pe care-l beau tot timpul anului este vinul spumant. Când ies în oraș rar comand vinuri de la noi, încerc sa am o vedere de ansamblu asupra a ceea ce fac colegii noștri și să gust vinuri noi.
Care este vinul tău preferat de la Liliac? Dar din România, în afară de Liliac? Dar din lume?
Dacă aș alege un singur vin de la noi ar fi Feteasca Regală. Acest vin este aromatic și complex, dar în același timp foarte ușor de băut. Jocul dintre fruct și aciditate este ceea ce-l face unic. Din România, îmi place să beau o Crâmpoșie bună din Drăgășani, de la Stirbey, Bauer sau Avincis. Pentru roșii ori Negru de Drăgășani de la Vitis Metamorfosis sau unul dintre roșiile superbe din Dealu Mare de la S.E.R.V.E. sau Davino. Vara iubesc să beau spumantele de la Balla Geza sau Carastelec. Din lume depinde ce stare de spirit am. Când este cald îmi place un Vinho Verde sau un Riesling foarte rece. Pentru albe prefer în mare parte Europa, aici Alto Adige, Mosel sau Alsacia sunt regiunile principale iar pentru vinurile roșii, încerc sa degust și din lumea nouă, Pinot Noir-urile din Noua Zeelanda sau vinurile surprinzător de bune din Uruguay (cum ar fi Tannat).
Care este soiul tău preferat din România?
Soiul meu preferat românesc este Feteasca Neagră. Pentru mine, este uimitor să văd câte fețe poate avea acest soi și cât de bine se poate adapta în funcție de climat, de la cel rece ca al nostru până la cel cald din Dealu Mare. Potențialul acestui strugure este imens și după mine ar trebui să fie vinul cel mai important al țării. Toți știm vinurile argentiniene după Malbec, dar aproape nimeni nu știe nici o cramă din Argentina. Feteasca Neagră ar putea să fie la fel pentru România cu beneficiul că este un strugure autohton, nu unul importat din Franța așa cum este Malbec-ul.
Ne spui cum a fost prima ta întâlnire cu domnul Alfred Beck?
La prima mea întâlnire cu domnul Beck, îi prezentam rezultatele lucrării de diplomă pe care tocmai o terminasem. O lucrare ce-i spunea că strategia aleasă de a se focusa pe piața de vinuri internațională în detrimentul celei locale nu putea să funcționeze – așa ca eram emoționat și transpiram. De asemenea, sunt foarte practic în gândire și nu prea empiric, cum sunt majoritatea lucrărilor, așa că abordarea mea a fost să contactez toți importatorii posibili din zona germanofonă și să îi întreb dacă sunt interesați de vinul românesc. Rezultatele au fost șocante, literalmente nimeni nu a arătat niciun interes și eram sigur că va fi ultima dată când mă voi ocupa de vinul românesc, dar domnului Beck i-a plăcut abordarea mea directă și mi-a oferit un job, pentru a dezvolta împreună business-ul pornit la Liliac.
Ai vrea să împărtășești cu noi o poveste amuzantă de la degustările de vin ghidate de tine?
Cum la degustări este și alcoolul implicat, există o mulțime de amintiri amuzante, dar cea mai recentă a fost la Vancouver Wine Festival anul acesta, unde vorbeam despre Feteasca Regală într-un master-class cu alți producători din întreaga lume și un domn ușor amețit a venit după mine și m-a întrebat dacă poate să-mi vadă dinții canini (colții), pentru că veneam din Transilvania. Am spus sigur și i-am arătat dinții mei care sunt amuzant de lungi și ascuțiți, iar el a plecat brusc și era aproape să cadă.
Private Selection Sparkling 2015
Soi de struguri: Fetească Albă & Chardonnay
Continut de alcool : 12%
Temperatura de servire: 6-8° Celsius
Un spumant îndrăzneț cu o culoare galben-pai, obținut prin metoda tradițională din soiurile Fetească Albă și Chardonnay. În nas ne întâmpină arome florale, miere și tartă proaspătă de lămâie, iar gustul intens de citrice este perfect completat de prospețimea notelor de măr. Post gustul rămâne elegant, echilibrat, cu tente de citrice verzi.
Private Selection Merlot 2017
Soi de struguri: Merlot
Conținut de alcool: 14,5%
Temperatura de servire: 14 -16° Celsius
Culoarea roșu-rubinie alături de parfumul de merișoare și prune coapte sunt urmate de note de fum condimentate de stejarul transilvănean. Gustul se deschide treptat cu arome de fructe de pădure, vanilie și ciocolată neagră, oferind o senzatie catifelată care este încununată de un post-gust persistent.
LILIAC Rose 2019
Soi de struguri: Pinot Noir
Conținut de alcool: 12,5%
Temperatură de servire: 8-10° Celsius
Un vin elegant de culoare roz pal cu arome delicate de mure și căpșuni caracteristice Pinot Noir-ului și note de rodie. Gustativ pot fi descoperite aromele de fructe de pădure roșii și citrice. Un echilibru perfect între textură și aciditate făcându-l un vin ideal pentru nopțile calde de vară.
LILIAC Fetească Regală 2018
Soi de struguri: Fetească Regală
Continut de alcool: 13%
Temperatura de servire: 8-10° Celsius
Culoarea galben pai indică un vin tânăr, proaspăt, intens. Aromele inițiale sunt florale, combinate cu note fructate de piersică.
Un vin bine structurat, echilibrat, cu o aciditate caracteristică
YOUNG Liliac Light Rose 2019
Soi de struguri: Pinot Noir & Merlot
Continut de alcool: 11,5%
Temperatura de servire: 8-10° Celsius
Culoarea roz pal balansează aromele ușoare de vișine, rodie și mure. Gustul este proaspăt cu note fructate și un post gust cu note de fructe de pădure.
LILIAC Fetească Neagră 2018
Soi de struguri: Fetească Neagra
Continut de alcool: 14%
Temperatura de servire: 14-16° Celsius
Culoarea rubinie cu accente purpurii indică eleganța acestui vin, completată de nasul fructat cu arome de cireșe, turtă dulce și note de piper negru. Datorită diferenței semnificative de temperatură dintre zi și noapte, ne întâlnim cu un vin delicat, ușor de băut, cu note de prune coapte și vanilie în post gust.
LILIAC Neuburger 2018
Soi de struguri: Neuburger
Continut de alcool: 12,5%
Temperatura de servire: 8-10° Celsius
Vin de culoare galben-pai cu reflexii verzui si arome intense de bergamotă, pomelo, ananas și piersică verde. Este usor de ințeles și de băut, plăcut, cu prospețime specifică și note ce amintesc de banane, guava și grepfruit.
LILIAC Unexpected 2018
Soi de struguri: Sauvignon Blanc
Continut de alcool: 13 Vol%
Temperatura de servire: 8-10° Celsius
O culoare galben-pai, clar, care reflectă eleganța acestui vin, cu note de fructe exotice ce amintesc de lychee, ananas și note de vanilie. În gust ne surprinde cu o complexitate neașteptată fiind intens, consistent cu echilibru între corp și aciditate urmat de un post gust lung.
Private Selection Sauvignon Blanc 2017
Soi de struguri: Sauvignon Blanc
Conținut de alcool: 13,0 %
Temperatură de servire: 10-12° Celsius
Un vin fermecător datorită culorii aurii, a aromelor intense de flori și fructe exotice, a nuanțelor de citrice condimentate și a finalului persistent cu tonuri de fum. Imediat după deschiderea sticlei, maturarea timp de nouă luni în stejar transilvănean ne poartă într-o călătorie aromatică complexă, cu note secundare cremoase, de vanilie.
LILIAC Red Cuvee 2018
Soi de struguri: Fetească Neagră & Merlot & Pinot Noir
Continut de alcool: 13,5%
Temperatura de servire: 14-16° Celsius
Ne întâmpină o culoare rubinie și strălucitoare, un nas proaspăt și plăcut. Întâlnim arome de rodii, căpșuni și note subtile de lemn dulce și vanilie. Ușor condimentat, cupajul soiurilor noastre roșii, este revigorant pe palat, cu un corp bine structurat și un post gust lung de cireșe.
În zilele noastre, Liliac reînvie tradiţia seculară pe care Transilvania o are în viticultură. Peisajul secular şi tehnica modernă creează, pe cele 52 de hectare, o simbioză perfectă. Aici sunt create vinuri autohtone, ce cuceresc prin rafinament şi complexitate.
Astfel, în vinurile Liliac, pe lângă soiurile tradiționale româneşti, culese cu multă migală şi dragoste, se regăseşte și un procent semnificativ de experienţă internațională. Mai întâi sub îndrumarea specialistului Rudolf Krizan, care a studiat ani de zile diversele aspectele ale producerii vinului și, în prezent, sub atenta supraveghere a oenologului francez Laurent Dubreuil, lucrările din cadrul podgoriei, cât şi cele din cramă se ridică la cel mai înalt grad de profesionalism.
Crama Liliac este deținută de familia austriacă Beck, Alfred-Michael Beck și fiica sa, Amrei Margarette Beck prin intermediul amb Holding societate cu capital integral austriac ce mai deține în portofoliu și active imobliare precum și alte investiții în domeniul agricol și tehnologie.
Așezate pe dealurile domoale ale Batoșului (centru viticol din Podgoria Lechința) viile Cramei Liliac sunt astăzi, la 10 ani de la primul pas, încă tinere, dar suficient de viguroase pentru a da vinul care este deja binecunoscut consumatorilor din România. În anul 2010 Alfred-Michael Beck, a făcut primele achiziții pentru viitoarea cramă, la câțiva kilometri de Cluj-Napoca și Târgu Mureș, în zonele Lechința și Batoș. Dimensionată la cca 100.000 l vin, crama a fost dată în folosință în toamna anului 2011, anul primei producții de vinuri Liliac.
În Martie 2012 Crama Liliac își lansa vinurile la București și Cluj iar iubitorii de vin începeau încet, încet să-i cunoască produsele și chiar să treacă pragul cramei.
Situându-se la poalele munților Carpați, podgoria este influențată de terroir-ul ce conturează solul bogat în minerale și clima temperat continentală, rezultând producția de struguri cu calități deosebite. Toți acești factori contribuie la crearea unor vinuri apreciate.
Greu, adânc și cu o capacitate foarte mare de retenție a apei. Așa este solul podgoriilor Batoș, aflate la altitudine joasă. Teritoriul este marcat de diferențele mari de temperatură dintre noapte și zi. Recolta de pe cele 38 de hectare are potențialul unor vinuri complexe.
Cele 14 hectare din podgoria Lechința se bucură de un microclimat aparte, cu veri fierbinți și nopți răcoroase, dar suficiente precipitații pentru a nu fi nevoie de irigații. Ceața de la finele verii ajută la coacerea lentă și uniformă a strugurilor, conservarea aromelor și menținerea unui bun nivel de aciditate. Pe scurt, cele mai bune condiții pentru vinuri, în special cele albe.
Podgoriile din Batoș și Lechința pot părea călătorului un petec de pământ uitat de timp, viticultorului, în schimb, i se va dezvălui o regiune creată special pentru producția unor soiuri de vin excepționale.
Procesul de vinificație este pus în mâinile unei bine închegate echipe de profesionişti locali şi internaţionali. Strugurii recoltaţi manual se prelucrează cu aceeaşi atenţie deosebită cu care au fost urmăriţi până la maturitate. Procesele de producţie creează condiţiile optime pentru realizarea unor vinuri de cea mai bună calitate.
Minimalismul austriac s-a integrat perfect cu peisajul domol al dealurilor din Batoș născând astfel lodge-ul pentru degustări situat strategic pentru ca vizitatorii să se poată bucura de frumusețea zonei. Răsăritul soarelui, apusul, strălucirile, atingerile tăioase ale vântului, peisajul idilic oferit de satul ce se vede perfect în depărtare sunt toate perfect dispuse să încânte vizitatorul care ajunge acolo.
Crama nu este numit întâmplător, Liliac. Acest mamifer își are casa în turnul bisericii evanghelice din sat și în scorburile copacilor din pădurile situate deasupra viilor, fiind de obicei prezent pe cer după apusul soarelui; strugurii cresc sub atenta protecție a liliecilor ce se rotesc în cercuri largi deasupra viei.
Filosofia Cramei
Crama Liliac și-a propus să producă vinuri premium, în care calitatea să primeze în fața cantității – astfel este o cramă boutique, având 52 de hectare, care se concentrează pe inovație într-un domeniu vechi cât cultura omenească. Scopul este ca fiecare picătură din vinurile Liliac să încorporeze caracteristicile dealurilor domoale, a vânturilor care bat dinspre pădure, a verii lungi și toamnei însorite, a diferenței de temperatură dintre zi și noapte, care face posibilă păstrarea aromelor și a prospețimii în struguri. Pe scurt, vinul Liliac își dorește să lase terroir-ul transilvănean să se exprime cu acuratețe, în spiritul specific al fiecărei recolte.
INTERVIU MIRON RADIC - GENERAL MANAGER CRAMA LILIAC
Ne poți spune câteva lucruri despre tine, căci ești “nou” în industria de vin autohtonă?
Am studiat Administrarea Afacerilor la Universitatea de Economie și Afaceri din Viena, cu accent pe marketing și managementul produselor. În timpul studenției majoritatea joburilor mele au fost în HORECA, de la a fi ospătar, barman, livrator sau barista am fost tot timpul focusat pe băuturi în orice formă. Pentru lucrarea mea de diplomă am scris despre Strategii de intrare pe piață pentru vinurile românești, aceea lucrare m-a adus în 2012 la AMB Holding, compania din spatele Liliac, de atunci m-am focusat din ce în ce mai mult pe vinuri, făcând Masterul în marketing-ul internațional al vinului (încă nu l-am terminat). Am devenit din ce în ce mai implicat în alte părti ale cramei, în afară de marketing și vânzări, căci principala competență a unei crame este să producă vin, celelalte vin după.
Din 2015 am fost Managing Director împreună cu Victor Ciupercă, iar din 2018 sunt responsabil de toată compania.
Cum a fost decizia de a te muta aici? Crezi că a fost una bună?
Decizia a fost una logică, pentru că nu poți conduce o companie de la distanță și pentru că este nevoie sa înțelegi și mediul în care acea companie operează. Mutarea din 2018 de la Viena la București a fost una ușoară, Bucureștiul este mult mai bun decât imaginea pe care o proiectează, este un hub cu multe posibilități și foarte dinamic în comparație cu Viena. România are mult mai mult de oferit decât își poate imagina orice străin, fiecare drum la cramă mi-a arătat asta. Mutarea în România a fost alegerea bună pentru mine, găsind aici o a doua casă, un loc în care mă simt foarte bine, cu multe posibilități, majoritatea celorlalte țări viticole fiind blocate în gândire tradiționalistă.
Care este primul lucru pe care ți-l amintești despre România, despre primele tale zile aici?
Pentru mine, ca sârb din Bosnia, sunt foarte multe similarități în culturile noastre, începând cu mâncarea, cu ospitalitatea oamenilor, tradiții și comportament. Așa că foarte multe mi-au fost familiare când am ajuns aici, nu l-am simțit diferite căci eram deja obișnuit cu ele. Ce va rămâne tot timpul în memoria mea din prima vizită la Mureș, pe lângă condusul extrem de optimist al unor oameni, a fost vizita la stâna de lângă cramă, mâncatul bânzei proaspete și a balmoșului. A fost una dintre cele mai autentice experiențe pe care le-am avut până atunci.
Ai fost tot timpul interesat de vin sau a fost doar o oportunitate de job?
Ca origini sunt dintr-o regiune unde se obișnuiește ca toată lumea să producă vin din via familiei, în mare parte suc dulce de nebăut care este consumat vara ca șpriț, dar vinul este o chestiune fixată în cultura locului. Crescând într-o regiune din Austria unde se bea bere, n-am dezvoltat vreun interes anume până când am început sa lucrez ca ospătar într-un restaurant unde am început să gust nu doar vinuri extraordinare din Austria, dar și selecții interesante de vinuri internaționale. Acest lucru mi-a stârnit interesul pentru subiect și s-a dezvoltat în continuare lucrând în HoReCa, manifestându-se în timp ce scriam lucrarea despre vinul românesc. Fiecare decizie după aceea a condus la pasiunea mea pentru vin.
Ai găsit ceva uimitor în Batoș sau în regiunea respectivă (Transilvania)? Ce anume?
Sincer, la început, nu am reușit să-l înțeleg complet pe domnul Beck, proprietarul Liliac, care a ales să-și investească banii într-o cramă în Transilvania – sunt mult mai multe regiuni viticole mai cunoscute unde poți să-ți investești banii. Apoi am ajuns pentru prima dată pe terasa cabanei pe vârful dealului în Batoș și în sfârșit înțelegeam. Priveliștea magică asupra văilor largi și dealurilor ce par că se rostogolesc, câmpiile nesfârșite cu sate mici la orizont și apoi un apus pe care nu-l prea vezi în Europa centrală, cu tot cerul facându-se complet roșu. Nu cifrele sau condițiile climaterice grozave au fost motivele pentru care a început povestea Liliac, locul în sine și frumusețea Batoșului și a Transilvaniei sunt.
Ce vin bei in mod constant de la Liliac?
Sunt un băutor sezonier. Dacă iarna beau vinurile roșii sau albe baricate, când vine primăvara schimb spre albe mai aromate (Feteasca Regală și Sauvignon Blanc), iar vara aproape doar vinurile din gama Young Liliac sau Rose. Singurul lucru pe care-l beau tot timpul anului este vinul spumant. Când ies în oraș rar comand vinuri de la noi, încerc sa am o vedere de ansamblu asupra a ceea ce fac colegii noștri și să gust vinuri noi.
Care este vinul tău preferat de la Liliac? Dar din România, în afară de Liliac? Dar din lume?
Dacă aș alege un singur vin de la noi ar fi Feteasca Regală. Acest vin este aromatic și complex, dar în același timp foarte ușor de băut. Jocul dintre fruct și aciditate este ceea ce-l face unic. Din România, îmi place să beau o Crâmpoșie bună din Drăgășani, de la Stirbey, Bauer sau Avincis. Pentru roșii ori Negru de Drăgășani de la Vitis Metamorfosis sau unul dintre roșiile superbe din Dealu Mare de la S.E.R.V.E. sau Davino. Vara iubesc să beau spumantele de la Balla Geza sau Carastelec. Din lume depinde ce stare de spirit am. Când este cald îmi place un Vinho Verde sau un Riesling foarte rece. Pentru albe prefer în mare parte Europa, aici Alto Adige, Mosel sau Alsacia sunt regiunile principale iar pentru vinurile roșii, încerc sa degust și din lumea nouă, Pinot Noir-urile din Noua Zeelanda sau vinurile surprinzător de bune din Uruguay (cum ar fi Tannat).
Care este soiul tău preferat din România?
Soiul meu preferat românesc este Feteasca Neagră. Pentru mine, este uimitor să văd câte fețe poate avea acest soi și cât de bine se poate adapta în funcție de climat, de la cel rece ca al nostru până la cel cald din Dealu Mare. Potențialul acestui strugure este imens și după mine ar trebui să fie vinul cel mai important al țării. Toți știm vinurile argentiniene după Malbec, dar aproape nimeni nu știe nici o cramă din Argentina. Feteasca Neagră ar putea să fie la fel pentru România cu beneficiul că este un strugure autohton, nu unul importat din Franța așa cum este Malbec-ul.
Ne spui cum a fost prima ta întâlnire cu domnul Alfred Beck?
La prima mea întâlnire cu domnul Beck, îi prezentam rezultatele lucrării de diplomă pe care tocmai o terminasem. O lucrare ce-i spunea că strategia aleasă de a se focusa pe piața de vinuri internațională în detrimentul celei locale nu putea să funcționeze – așa ca eram emoționat și transpiram. De asemenea, sunt foarte practic în gândire și nu prea empiric, cum sunt majoritatea lucrărilor, așa că abordarea mea a fost să contactez toți importatorii posibili din zona germanofonă și să îi întreb dacă sunt interesați de vinul românesc. Rezultatele au fost șocante, literalmente nimeni nu a arătat niciun interes și eram sigur că va fi ultima dată când mă voi ocupa de vinul românesc, dar domnului Beck i-a plăcut abordarea mea directă și mi-a oferit un job, pentru a dezvolta împreună business-ul pornit la Liliac.
Ai vrea să împărtășești cu noi o poveste amuzantă de la degustările de vin ghidate de tine?
Cum la degustări este și alcoolul implicat, există o mulțime de amintiri amuzante, dar cea mai recentă a fost la Vancouver Wine Festival anul acesta, unde vorbeam despre Feteasca Regală într-un master-class cu alți producători din întreaga lume și un domn ușor amețit a venit după mine și m-a întrebat dacă poate să-mi vadă dinții canini (colții), pentru că veneam din Transilvania. Am spus sigur și i-am arătat dinții mei care sunt amuzant de lungi și ascuțiți, iar el a plecat brusc și era aproape să cadă.
VINURILE SĂPTAMÂNII LILIAC
Private Selection Sparkling 2015
Soi de struguri: Fetească Albă & Chardonnay
Continut de alcool : 12%
Temperatura de servire: 6-8° Celsius
Un spumant îndrăzneț cu o culoare galben-pai, obținut prin metoda tradițională din soiurile Fetească Albă și Chardonnay. În nas ne întâmpină arome florale, miere și tartă proaspătă de lămâie, iar gustul intens de citrice este perfect completat de prospețimea notelor de măr. Post gustul rămâne elegant, echilibrat, cu tente de citrice verzi.
Private Selection Merlot 2017
Soi de struguri: Merlot
Conținut de alcool: 14,5%
Temperatura de servire: 14 -16° Celsius
Culoarea roșu-rubinie alături de parfumul de merișoare și prune coapte sunt urmate de note de fum condimentate de stejarul transilvănean. Gustul se deschide treptat cu arome de fructe de pădure, vanilie și ciocolată neagră, oferind o senzatie catifelată care este încununată de un post-gust persistent.
LILIAC Rose 2019
Soi de struguri: Pinot Noir
Conținut de alcool: 12,5%
Temperatură de servire: 8-10° Celsius
Un vin elegant de culoare roz pal cu arome delicate de mure și căpșuni caracteristice Pinot Noir-ului și note de rodie. Gustativ pot fi descoperite aromele de fructe de pădure roșii și citrice. Un echilibru perfect între textură și aciditate făcându-l un vin ideal pentru nopțile calde de vară.
LILIAC Fetească Regală 2018
Soi de struguri: Fetească Regală
Continut de alcool: 13%
Temperatura de servire: 8-10° Celsius
Culoarea galben pai indică un vin tânăr, proaspăt, intens. Aromele inițiale sunt florale, combinate cu note fructate de piersică.
Un vin bine structurat, echilibrat, cu o aciditate caracteristică
YOUNG Liliac Light Rose 2019
Soi de struguri: Pinot Noir & Merlot
Continut de alcool: 11,5%
Temperatura de servire: 8-10° Celsius
Culoarea roz pal balansează aromele ușoare de vișine, rodie și mure. Gustul este proaspăt cu note fructate și un post gust cu note de fructe de pădure.
LILIAC Fetească Neagră 2018
Soi de struguri: Fetească Neagra
Continut de alcool: 14%
Temperatura de servire: 14-16° Celsius
Culoarea rubinie cu accente purpurii indică eleganța acestui vin, completată de nasul fructat cu arome de cireșe, turtă dulce și note de piper negru. Datorită diferenței semnificative de temperatură dintre zi și noapte, ne întâlnim cu un vin delicat, ușor de băut, cu note de prune coapte și vanilie în post gust.
LILIAC Neuburger 2018
Soi de struguri: Neuburger
Continut de alcool: 12,5%
Temperatura de servire: 8-10° Celsius
Vin de culoare galben-pai cu reflexii verzui si arome intense de bergamotă, pomelo, ananas și piersică verde. Este usor de ințeles și de băut, plăcut, cu prospețime specifică și note ce amintesc de banane, guava și grepfruit.
LILIAC Unexpected 2018
Soi de struguri: Sauvignon Blanc
Continut de alcool: 13 Vol%
Temperatura de servire: 8-10° Celsius
O culoare galben-pai, clar, care reflectă eleganța acestui vin, cu note de fructe exotice ce amintesc de lychee, ananas și note de vanilie. În gust ne surprinde cu o complexitate neașteptată fiind intens, consistent cu echilibru între corp și aciditate urmat de un post gust lung.
Private Selection Sauvignon Blanc 2017Soi de struguri: Sauvignon Blanc
Conținut de alcool: 13,0 %
Temperatură de servire: 10-12° Celsius
Un vin fermecător datorită culorii aurii, a aromelor intense de flori și fructe exotice, a nuanțelor de citrice condimentate și a finalului persistent cu tonuri de fum. Imediat după deschiderea sticlei, maturarea timp de nouă luni în stejar transilvănean ne poartă într-o călătorie aromatică complexă, cu note secundare cremoase, de vanilie.
LILIAC Red Cuvee 2018Soi de struguri: Fetească Neagră & Merlot & Pinot Noir
Continut de alcool: 13,5%
Temperatura de servire: 14-16° Celsius
Ne întâmpină o culoare rubinie și strălucitoare, un nas proaspăt și plăcut. Întâlnim arome de rodii, căpșuni și note subtile de lemn dulce și vanilie. Ușor condimentat, cupajul soiurilor noastre roșii, este revigorant pe palat, cu un corp bine structurat și un post gust lung de cireșe.