Deschidem o nouă săptămână pe desprevin.ro cu vizita interesantă la una dintre cele mai vechi și mai cunoscute podgorii din România. Spun interesantă pentru că dacă ar fi să ne urcăm în mașină și să plecăm din București am fi acolo în vreo 6 ore și cu siguranță primul lucru care ne-ar uimi este mărimea sediului și senzația că se află fix în centrul comunei, apoi ne-ar cuceri vinoteca ce păstrează peste 1000 de etichete de vinuri produse aici de-a lungul anilor, cel mai vechi fiind din 1956. Da, ați ghicit, am ajuns la Cramele Cotnari! 

   Sub marea umbrelă Cramele Cotnari se află două povești faine: una Cotnari SA, “crama mamă”, cu ani mulți în spate, cu tradiție și vinuri consacrate și valul tânăr Casa de vinuri Cotnari – un proiect ambițios pornit de tinerii copiii ai antreprenorilor de la Cotnari SA. 

 

Să ne amintim că suntem lângă Iași, în inima regiunii viticole Podişului Moldovei şi că podgoria Cotnari este una dintre cele mai vechi din România. Primele dovezi care să ateste cultivarea viţei de vie pe aceste meleaguri se află pe dealul Cătălina, unde cu peste 2.000 de ani în urmă era întemeiată o cetate traco-getică. În această cetate au fost descoperite dovezi care arată că locuitorii ei se îndeletniceau cu cultivarea viţei de vie şi producerea vinurilor.

Referinţe istorice despre viile din zona Cotnari întâlnim şi perioada domnitorului Petru Aron, când se găsesc primele dovezi scrise despre viile de la Cotnari. În perioada domniei lui Ștefan cel Mare, podgoria atinge o dezvoltare fără precedent, atât prin mărimea suprafeţelor cultivate, cât şi prin calitatea vinurilor obţinute. În a doua parte a secolului XVI, Cotnariul, cu “peste 3.500 de fumuri”, era unul din cele mai cunoscute târguri ale Moldovei.

  

În zilele noastre, suprafaţa de viţă de vie aparţinând SC Cotnari SA este de aproximativ 1400 Ha. Pe această suprafaţă sunt cultivate doar soiuri autohtone de struguri: Grasă de Cotnari, Fetească Albă, Tămâioasă Românească şi Frâncuşă, în proporţii aproximativ egale. Cotnariul este singura podgorie în care s-au păstrat exclusiv soiuri autohtone, după invazia filoxerei din perioada anilor 1890.

 Majoritatea plantaţiilor sunt vii tinere şi au fost înfiinţate începand cu anii 2006-2007.

Desprins din crama mamă in 2007 incepe povestea ambițiosului proiect Casa de Vinuri Cotnari prin înființarea în podgorie de noi plantații, formate din tradiționalele soiuri Grasă de Cotnari, Tămâioasă Românească și Fetească Albă, cărora li s-au alăturat Busuioaca și Feteasca Neagră. Crama a început cu un sediu disctinct la  Castelul Vlădoianu, edificiu ridicat în anul 1901 de fostul guvernator al Băncii Naţionale, boierul Vasile Vlădoianu, împreună cu soția sa Raliţa Balş, descendentă a boierului Balş. Odată cu trecerea timpului, domeniului i-au fost atribuite diverse destinații: în timpul celui de-al doilea război mondial a fost folosit de armata rusă ca spital iar între anii 1945-1950 a funcționat ca orfelinat. După anul 1950 a fost preluat de CAP apoi de IAS Cotnari.

   Suprafața exploatată de către Casa de Vinuri Cotnari este compusă din Fetească Neagră – 100 ha, Busuioacă – 75 ha, Tămâioasă Românească – 75 ha, Grasă de Cotnari – 50 ha şi Fetească Albă – 50 ha. Fiind un producător de vinuri premium, rezultate din struguri de calitate, plantațiile Casei de Vinuri Cotnari au fost înființate cu tehnologie de ultimă generație, urmărindu-se o densitate mică a plantelor (3646 plante la hectar), o distanță mare între rânduri, (3 m) ce permite o circulare eficientă a aerului și efectuarea lucrărilor cu utilaje moderne. Lucrările viticole se execută astfel încât cantitatea de struguri recoltată pe hectar să nu depășească 6 tone (Grasă de Cotnari, Tămâioasă Românească, Fetească Albă, Busuioacă), respectiv 5 tone (Fetească Neagră).

Finalizarea Cramei Vlădoianu, amplasată în spatele castelului Vlădoianu, constituie prima etapă a planului de investiții în vinificație al Casei de Vinuri Cotnari. Amplasată pe locul vechii crame, unde boierul Vlădoianu producea vinul obținut din recoltarea strugurilor de pe cele aproximativ 50 de hectare pe care le administra, și a beciului aflat la o adâncime de 15 metri, înalt de 6 metri, cu o suprafață de aproximativ 200 metri pătrați, unde acesta depozita vinul produs, Crama Vlădoianu este dotată cu tehnologie de ultimă generație în materie de vinificare a strugurilor roșii.

Deși planul inițial de investiții prevedea construirea unei noi crame, în cadrul domeniului Vlădoianu, dotate cu tehnologii de ultimă generație în materie de vinificare a strugurilor albi, luna septembrie a anului 2013 a adus o schimbare majoră, însă benefică, prin achiziționarea unei vechi crame: Crama Axinte.

   Ioan Axinte, un cunoscut avocat al vremii și fost prefect de Iași, “podgorean priceput”, a achiziționat în anul 1933, de la celebra soprană Hariclea Darclee o vie de 3 funii și 53 prăjini în scopul vinificării strugurilor obținuți.
În acea perioadă, specific Podgoriei Cotnari, era vinificarea strugurilor tradiționali de către familiile ce dețineau mici suprafețe de viță de vie. Dintre aceste familii, anterior achiziției realizate de Ioan Axinte, renumită în Podgorie era familia de vinificatori Terente, care ajunsese la performanța de a vinde “butelia” cu vin, al cărui cupaj a rămas necunoscut, la un preț de 700 lei, Casei Domnitoare din Egipt și Etiopia.
La o scurtă perioadă de timp, după achiziționarea viilor de către Ioan Axinte, [conform relatărilor din 1969, redate în Cronica Cotnarilor, (București, 1971, pag. 214)], în urma unui an excepțional, în care recoltatul a avut loc foarte târziu, iar mustul obținut a fost prelucrat într-un mod rămas necunoscut, cupajul de trei soiuri tradiționale al faimosului podgorean a ajuns să se vândă la un preț de 1500 lei (aproximativ 10 $) pe “butelie”, fiind căutat ca “iarbă de leac”.
Această creștere considerabilă în calitate, într-un timp atât de scurt, i-a adus faima în Podgorie, fiind ales, în anul 1936, în funcția de vicepreședinte al Societății Cooperativiste Vinicole Cotnari, ce avea ca scop vinificarea în condiții tehnice superioare a strugurilor, precum și valorificarea vinului la prețuri mai avantajoase.
Astfel, cunoscutul avocat și fost prefect de Iași, devenit în scurt timp iscusit vinificator, a avut un rol determinant în creșterea calității vinurilor produse în podgoria Cotnari, misiune pe care Casa de Vinuri Cotnari și-a însușit-o în zilele noastre. Istoria vinificatorului a constituit motivul determinant al achiziționării Cramei Axinte, Casa de Vinuri Cotnari urmărind îmbinarea modernismului cu îndelungata experiență și istorie a locului.

Ce ar fi vinurile fără povești sau poveștile fără vin? Dintr-un loc atât de bogat în povești, leagănul basmelor Românești, încărcat de autenticitate aducem pentru voi în această săptămână o selecție de vinuri cel puțin pe atât de interesantă cât locurile acestea și vă propunem să cunoașteți un pic mai bine soiurile noastre locale, atat de la Cotnari SA, cât și de la Casa de vinuri Cotnari. Bucurați-vă de vin!

Ești unul dintre oenologii tineri ai României. Cum de ai ales meseria asta?

Cred că meseria m-a ales pe mine căci toată copilăria și adolescența mea au fost legate de vin, fiind născut într-o familie de viticultori, atât mama cât și tata sunt absolvenți ai facultății de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Iași. În fiecare vacanță de vară eram prezent în vie printre tractoare și personalul din ferme.

Ai fi putut vinifica oriunde în lume, dar tu ai ales să rămâi aici. Ce crezi că are Cotnariul atât de special și de ce ai ales să rămâi?

Familia mea, prietenii mei sunt legați de locurile acestea, iar dragostea față de soiurile românești (atât Cotnari cât și Casa de Vinuri Cotnari sunt singurele 2 crame din România care vinifică doar din soiuri autohtone) m-a făcut să fiu tot ce sunt azi: un oenolog norocos să lucreze într-un terroir minunat.

Vinifici pentru Casa de Vinuri Cotnari. Cum a fost să-ți impui stilul? 

În vin nu cred că se poate vorbi despre a impune ceva, este despre a învăța și a înțelege ce se potrivește mai bine strugurelui cu care lucrezi. În primii 2 ani ai mei am fost la Cotnari și din 2011, odată cu prima vinificație la Casa de Vinuri Cotnari, am început, cu ajutorul domnului Andronic Viorel, să vinificăm pentru prima dată soiurile din podgoria Cotnari în sec.  În plus, am adus la Cotnari 2 noi soiuri: Busuioaca de Bohotin și Feteasca Neagră.

 

Cum arătau zilele la începutul proiectului Casa de Vinuri Cotnari? Vi se dădeau șanse? Ce te-a făcut să faci vinuri “altfel” pentru zonă?

Am crezut de la început în proiectul nostru. Este o mare șansă să începi un proiect atât de complex alături de oameni cu care ai crescut și pe care știi că te poți baza. Un alt plus pentru noi este prezența doar a soiurilor autohtone în podgorie din care producem atât vinuri liniștite, cât și vinuri spumante (metoda tradițională și metoda charmat). În decursul acestor ani am reușit să creștem și să dezvoltăm noi produse de care sunt mândru și de care știu că pot sta pe orice masă.

Care este soiul de struguri care îți place cel mai mult? Dar cel care îți dă cele mai mari bătăi de cap? De ce? 

Nu cred că pot să spun că am un soi preferat, toate îmi plac foarte mult și toate m-au surprins în toți acești ani în fiecare campanie de recoltare .

Se poate „strica” un vin? Cum?

Bineînțeles, lipsa igienei în cramă și neatenția pot duce foarte ușor la pierderea unui vin .

Care este vinul făcut de tine de care ești cel mai mândru? 

De toate vinurile mele mă atașez și îmi place să le degust în funcție de momente ale zilei sau de starea pe care o am, dar dacă ar fi totuși să aleg unul, cred că ar fi vorba de Castel Vlădoianu.

Care crezi că este raportul de forțe între oenolog și vie? Cine pe cine „stăpânește”?

Oricât de mult a avansat tehnica în momentul de față, toată lumea știe că un vin bun pleacă din vie, fără struguri buni e imposibil să faci un vin bun .

Ne poți împărtăși cum arată o zi din viața lui George Maluțan în campania de cules? 

Cred că nici o zi nu seamănă cu cealaltă. La mijlocul lui august începem campania de recoltare cu pregătirea vinurilor materie primă pentru spumante și încheiem la final de octombrie cu Feteasca Neagră. În toată această perioadă mă mut la Cotnari pentru a nu mai pierde timp valoros cu drumul spre Iași .

La final, un gând pentru iubitorii de vinuri? 

Să încerce cât mai multe vinuri de la noi. În fiecare dintre ele am pus tot ce are mai bun podgoria noastră.

Propun să începem cu clasica întrebare: cine este Răzvan Serghiuță și cum de a ales industria vinurilor?

Evident este un iubitor al vinului, dar unul mai atipic,  deși provin dintr-o regiune viticola renumită a României, vinul a apărut în viața mea în urma cu 20 de ani, când am intrat în această industrie.  Dar odată intrat, am descoperit o lume care mă împlinește și mă bucură în fiecare zi.

Ce înseamna Cramele Cotnari pentru tine? Oportunitate sau pasiune?

Cramele Cotnari sunt o entitate nouă care urmează o decizie strategică: sa aducem împreună portofoliile de vinuri Cotnari SA și Casa de Vinuri Cotnari. Din această perspectivă este o oportunitate. Pe de altă parte, Cramele Cotnari există și evoluează pe baza talentului, hărniciei și maturității unei echipe de profesioniști. Deci pot spune că este și pasiune. Cel puțin la fel de mare ca și oportunitatea pe care o avem în față.

Care crezi că este cel mai mare atuu al Cotnariului? 

Soiurile eminamente românești din care facem vinurile noastre, tradiția locului, mixul de oameni tineri și entuziaști și oameni cu multă experiență și educație în domeniu.

Cramele Cotnari au investit destul de mult în ultima perioadă în tehnologia de producție a vinurilor spumante, cum vezi tu această nișă la nivel național? 

Spumantele sunt cel mai mare motor al modernizării Cotnariului în viitorul apropiat și mediu. Avem aici spumante ( realizate prin metoda tradițională și charmat) de o calitate excepțională și la prețuri corecte. Suntem convinși că acest segment în expansiune va aduce un revenue important în business-ul nostru. Pregătim și mai multe surprize pe acest segment.
 

Ce spun cifrele unuia dintre cei mai importanți producători de vinuri din România despre perioada de pandemie? Cum v-a afectat?

Avem un portofoliu echilibrat de produse, iar gamele low și main-stream au ținut cifrele la valori care să ne facă să fim optimiști și pentru restul anului. Pandemia ne-a făcut mai agili, mai focusați, mai motivați. Chiar în perioada pandemiei am lansat magazinul online pe care il pregăteam mai demult www.cramelecotnari.ro și ne bucurăm sa vedem cum acest nou asset este o parte deja importantă în mixul  canalelor de vanzare. Cu siguranță trăim o perioada complexă atât la nivel personal, dar și socio-economic, dar mărcile noastre s-au călit mereu în aceste timpuri.
Mai mult decât atât, pregătim rebrandingul gamei fanion: Gama Cotnari, rebranding care va fi comunicat începând cu a doua parte a lunii iulie. Regina gamei și a podgoriei, Grasa de Cotnari se bucură de o sticlă nouă și de o nouă etichetă în acord cu așteptările consumatorilor noștri. Și pentru ca roze-ul este în trend, noua Gamă Cotnari va avea primul sau roze. Adăugăm aici deschiderea în toamnă a Cramei Axinte, un loc spectaculos și inovativ în care invităm publicul să ne descopere și să se bucure de vinuri bune. Nu exagerez deloc când zic că în această pandemie ne-am luat deciziile care să ne asigure viitorul.

Cum crezi că se va schimba piața vinurilor după pandemie? 

Va fi mai multă presiune pe listările din retail de la mulți jucători care existau doar în Horeca, iar publicul va căuta și mai mult branduri familiare cu prețuri decente. 

Cramele Cotnari produc vinuri exclusiv din soiuri autohtone, este un atuu sau ați avut dăți în care ați simțit lipsa din podgorie a soiurilor internaționale?

Soiurile românești sunt factorul nostru de diferențiere și esența podgoriei noastre. Avem tot ce ne trebuie ca să fim mereu în vârful oricărui top fie că este național sau internațional.

Ce tip de consumator de vinuri este Răzvan Serghiuță? De vinuri albe, rose, roșii sau spumante? Ce alte vinuri din România apreciezi? 

Nu aș vrea să indic un brand, dar prefer vinul alb, liniștit, savurabil, de proveniență națională, dar și spumantele cu rest minim de zahăr. Când am ocazia, în funcție de locurile pe care le vizitez și care au rezonanță în industria vinului, degust și soiuri internaționale, dar tot pe cele autohtone le prefer.

Un gând pentru iubitorii de vinuri? 

Să bea vinuri făcute în România, să încerce soiurile autohtone căci sunt bogate și generoase în valoare.

Cum a început povestea ta cu vinul? Pasiune sau oportunitate?

100% pasiune. Acum vreo 10 ani m-am ocupat de dezvoltarea unei divizii de digital pentru compania de publicitate la care lucram. Cei cu care am făcut acel proiect erau băutori de vin și așa am început să beau vin, deși la acel moment nu înțelegeam mare lucru din categorie. Ușor, ușor vinul a devenit un stil de viață de la modul în care mănânc la vacanțele în care merg și care sunt cam toate legate de zone de vin. 
Vinul m-a făcut un om mai complet și mai curios pentru că m-a forțat să învăț multe lucruri de la cele tehnice de produs până la întâlniri cu diverse tipuri culturale de consum.

Cum este să lucrezi direct pentru un producător de vinuri important versus agenția de publicitate?

În agenție te ocupi de un singur P din mixul de marketing. Cel legat de promovare. La client de ocupi de tot mixul pe care încerci să-l transpui într-o experiență pentru consumator de la cum arată sticla, care e povestea lichidului din sticlă, ce preț te ajută, ce preț te încurcă, unde te întâlnești tu consumator cu vinul, de unde îl cumperi șamd. 
Altfel spus, “la client” este kitul complet de reușită pentru că aici ai pe masă toate ingredientele reușitei.

Care sunt provocările unui brand tradițional în a ține pasul cu un consumator din ce în ce mai educat și mai dispus la experiențe noi?

M-aș feri să spun că avem în România un consumator educat, pentru ca nu prea s-a ocupat nimeni de aceasta educație. În mod cert este mai multă efervescență în jurul vinului, dar până la un consumator educat este cale lungă. În continuare 30% din volumul de vin din România este făcut in-house și este perceput ca fiind curat și de calitate. Cand ești în acest status de consum al categoriei, miza este să aduci cât mai mult oameni în universul vinului tău. Pas cu pas o să fie o categorie valoroasă pe măsura potențialului de producție pe care îl are România.
La Cotnari avem poziția privilegiată de a lucra 100% cu soiuri românești și de a avea un portofoliu echilibrat de produse care înseamnă că avem un vin pentru fiecare buzunar și profil de gust.

Funcționați pe două targeturi diferite, Casa de Vinuri Cotnari vs Cotnari SA, care e mai greu de împins către public? Care sunt diferențele majore în poziționare?

Cotnari este cel mai cunoscut nume de vin din România și și-a construit promisiunea pe vinuri de calitate la prețuri accesibile. Nu cred că există vreun băutor de vin care să nu fi încercat vreodată o Grasă de Cotnari. Pentru cei care își doresc să experimenteze senzații noi, Casa de Vinuri Cotnari a vinificat în sec toate soiurile mari din podgorie, iar rezultatul este remarcabil și sustinut de multele premii de la diverse concursuri naționale și internaționale.
Ponderea in total business a celor 2 entități Cotnari SA și Casa de Vinuri Cotnari este în linie cu dinamica pieții de vin din Romania. 
 

Aveți un set de valori de bază comune? Ce pondere au în eforturile voastre de comunicare vs diferențe și campanii punctuale?

La Cotnari am găsit 3 lucruri pe care nu le-am văzut de foarte mult în piața de marketing din România: echilibru, modestie și optimism. Mi se par ingredientele perfecte pentru construcția unor mărci puternice și solide. Cred foarte mult că marketingul nu este despre cine țipă mai tare ci despre cine știe să-și calibreze mizele reale de comunicare.
In plina pandemie, Cotnari a facut o campanie de CSR: a donat 10% din profit (accentuez profit) și a implicat audiența în alegerea spitalului căruia să-i doneze aceasta suma. Această campanie este un exemplu concret despre cele valori despre care vorbeam.

Diferențele principale între a comunica vin vs orice altceva. Care sunt particularitățile?

În vin ai marele avantaj că ai deja experiența în sine, căci asta este o sticlă de vin: o experiență de gust. E un mare avantaj față de orice alta categorie în care experiențele trebuie mai mult sau mai puțin construite artificial. 
Vinul este deja o poveste, miza este să știi să o spui, să știi cui să o spui, cum să o spui, când să o spui și, mai ales, să nu-ți fie lene să o repeți și rescrii oricât de des este nevoie. 
Vinul este context, trebuie să știi să te folosești de acel context ca sa fii relevant.
Vinul este cultura și îți dă prilejul să educi oamenii.
Vinul este în sine o experiență minunată și un mix unic de natură și umanitate unic versus orice alta categorie de business în care eu am lucrat.

Ce tip/tipuri de vin îți plac/e cel mai mult? Cum te-ai defini ca și consumator de vinuri?

Sunt un amator educat și încerc să mă bucur de vin fără să-l judec tehnic. Mă bucură vinurile albe tinere și vioaie și vinurile roșii care își dezvăluie în fiecare an vârstă și caracteristicile.

Ești o față relativ nouă în industrie, dar de cele mai multe ori acolo unde este vin sunt și povești haioase, ai una pe care ai vrea să o împărtășești cu noi?  

Mă amuză tot timpul să descopăr băutorii de etichete. Cred că știm cu toți genul acest de băutor de vin care mai întâi întreabă cât costă vinul ca să-i stabilească valoarea. Fac des acest exercițiu în diverse cercuri, nu din aroganță ci din încercarea a arăta oamenilor câte vinuri bune există la prețuri corecte. Practic, aduc o sticlă fără etichetă cu un vin din Cotnari. De fiecare data, vinul a scoreaza foarte bine. Morala și-o extrage fiecare☺. 

Noi considerăm că oenologii sunt acei oameni cunoscuți mai mult prin vinurile lor decât personal, așa că vă propunem să ne povestiți cum ați început cariera de vinificator? Ce are meseria asta așa special?

Am absolvit Universitatea Tehnică din Moldova, Facultatea de Tehnologie, specialitatea tehnologia vinului și a produselor obținute prin fermentare. După absolvirea facultății mi-am început cariera de vinificator lucrând la ,, Doina Vin” SRL din Chișinău unde am activat 10 ani. În anul 2004-2005 am venit în România, unde am renovat și modernizat Crama Ceptura efectuând prima campanie și îmbuteliere. Din 2006 am profesat 5 ani la Casa de Vinuri Huși și din 2011 la SC Cotnari SA în calitate de director al combinatului de Vinificație.
În meseria de vinificator rezultatele sunt parte din tine. Este o meserie cu abilități care se cizelează în timp, dar fără aceasta vinul pe care noi îl consumăm nu ar fi atât de „adevărat”. Un oenolog este un artist, este persoana care transformă  strugurele în acea băutură, vinul.
Este o meserie extrem de frumoasă, interesantă, fiecare vin îți oferă ceva nou, nu există monotonie în vinificație.
Această meserie necesită multă pasiune, devotament, sacrificiu și numaidecât trebuie să simți ceva pentru vinuri. Pe lângă formarea profesională îți solicită și creativitate, modestie, organizare, iar inspirația împreună cu experiența sunt vitale.
Vinul pentru mine este totul: suflet, familie, dragoste și prieteni.

Cum este să fii unul dintre vinificatorii cu cele mai multe vinuri băute în România?

Pentru mine reprezintă o onoare, satisfacție și mulțumire, dar reprezintă și o responsabilitate foarte mare deoarece gusturile și buzunarele consumatorilor sunt diferite, de la vinul dulce, demisec, sec, alb, rose și nu în cele din urmă, roșu.

Ce sentiment aveți când vă uitați în spate la atâția ani de carieră ca oenolog?

Împlinire. Dar și regret, timpul zboară prea repede... Se spune că în viață, dacă îți alegi meseria cum trebuie și-ți place ceea ce faci, nu vei munci nici o singură zi din ea, dar pe lângă acest lucru mai contează și pasiunea.

Care credeți că sunt atuurile zonei Cotnari?

Soiurile sunt exclusiv românești. Terroir. Soare, oameni, cultură, istorie, tradiție și meșteșug.

De care dintre vinurile făcute de dumneavoastră sunteți cel mai mândru?

Vinurile seci la Cotnari. Începând cu anul 2011 prima Grasă de Cotnari vinificată în sec, Busuioaca sec și  Feteasca Neagră, revenită acasă.
Și nu în ultimul rând vinurile spumante Frâncușă, Fetească Neagră roze, Tămâioasă Românească dulce.
Într-un final de toate, pentru că stropul de vin făcut de mine poate aduce bucurii, prietenii, satisfacții și dispoziție bună tuturor românilor.

Care este soiul de struguri care vă e la suflet?

Grasă de Cotnari. Grasa de Cotnari este simbolul Cotnariului și, implicit, al României. Vinul ce ne reprezintă la toate concursurile internaționale aducând atât Cotnariului cât și României cele mai prestigioase distincții. Potențial extraordinar, atât pentru învechire, cât și tânăr sec și nu în ultimul rând pentru spumante, metoda champenoise.
 

Cum arată o zi de campanie de cules la Cotnari SA sub organizarea lui Viorel Andronic?

O zi de campanie hrănește un an. Ziua de munca începe la ora 6 dimineața și nu știi când se termină. Procesăm pe zi în jur de 750- 800 tone struguri, maxim trei soiuri pe zi. Capacitatea de fermentare o avem de 8 000 000 litri (cisterne cu temperatura controlată, ce ne permite lejer să fermentăm în ele de doua ori, toată producția fără grabă). Campania de vinificație este cel mai frumos proces din toată tehnologia vinului, în această perioadă fiecare oenolog poate să-și arate măiestria . Dacă nu depui multe cunoștințe, experiență, efort și suflet în această perioadă nu mai ai ce căuta prin cisterne vinuri bune în decursul anului.                                       
Ne petrecem viața cu vinul, este un prieten bun dar și foarte egoist. Ne fură din timpul pe care trebuie să-l petrecem cu familia, copiii dar ne oferă multe împliniri și bucurii sufletești. 

La final, un gând pentru iubitorii de vinuri?

Vinul este o băutură nobilă, care face o afirmație despre tine atunci când o consumi. Este elegantă, pasională și rafinată. Leagă oameni și creează prietenii, bună dispoziție. Este un produs “viu”, care evoluează.